Veti afla, astfel, ca mintea dumneavoastra trebuie sa ia in gazda citiva straini pe care nu i-a chemat si nu i-a votat: Dan Voiculescu, Gigi Becali si PIN (singurul partid din lume cu difuzare tv 24 din 24 - exact 12 ore pe cap de membru). Cine e Dan Voiculescu?

Prefacerea lumii romanesti in stergar oligarhic nu e o noutate, ci o traditie incovoiata: fanarioti, plutocratie interbelica, activ comunist, oligarhie vintulesciana. Asta e, in fond, istoria noastra recenta si deloc moderna.O aservire continua, crestata din loc in loc de schimbarea sefilor, deasupra unui norod sfrijit de resemnare. Prin urmare, ieri a fost ca in fiecare zi. Am avut program existential romanesc. Am fost la micsorat. Vor sa ne faca neobisnuit de prosti si obisnuit de utili. Televiziunile si ziarele pregatesc o insurectie oligarhica si netezesc maidanul viitorului stat dereglat. Cum se face asa ceva? Deschideti televizorul si cititi ziarul.

Veti afla, astfel, ca mintea dumneavoastra trebuie sa ia in gazda citiva straini pe care nu i-a chemat si nu i-a votat: Dan Voiculescu, Gigi Becali si PIN (singurul partid din lume cu difuzare tv 24 din 24 - exact 12 ore pe cap de membru). Cine e Dan Voiculescu? De aici trebuie sa incepem, de la aceasta intrebare pe care mass-media refuza sa si-o puna si sa i-o puna. Raspuns: nu stim. Adica stim, dar ce stim noi nu conteaza in noua Republica Media. Stim ca Voiculescu e un turnator dovedit de biletele semnate Felix. Cum a ajuns autorul acestor insemnari jegoase in centrul ecranelor si pe retina dumneavoastra? In calitate de forta politica. Deoarece Voiculescu e sef de partid parlamentar. Desigur, fara consimtamintul dumneavoastra. Voiculescu a cheltuit o avere, a sleit trei televiziuni si a obtinut 1% din voturi.

Alegatorii l-au refuzat. Net. Dar asta nu conteaza in noua noastra Republica Parlamentara. Voiculescu s-a infiltrat, totusi, in Parlament, sub escorta PSD. A fost de-ajuns. Noul ales fara alegatori a devenit centrul vietii noastre politice. Voiculescu doboara presedinti, someaza prim-ministri, demite ministri ai Justitiei, vorbeste despre „mafia din societatea civila", interzice Apeluri semnate de intelectuali si le ia dreptul la mitinguri de protest. Voiculescu conduce gindirea dumneavoastra ca un tata incarcat de legitimitate. Si cine a decis ca trebuie sa fiti infiati? Cine a decis, de fapt, ca fiecare roman trebuie sa fie un copil al lui Felix, un creier cu Guse sau un var miluit de Becali? Mass-media democratice si autonome. Sfintul Oficiu al Deontologiei. Regina obiectivitatii si Parlamentul constiintelor. Atentie: programele acestei institutii nu sint recomandate adultilor. Ii infantilizeaza.

Ne-am obisnuit sa judecam partial si sa vedem cu ochi segmentat. Ne plingem de coruptie, limitind-o sever la furtul cu ordonanta, tunul cu facilitati si termenul de pronuntare, fixat a doua zi dupa Pastele Ecvestru. Ce ne scapa in acest fel e cealalta tulpina cancerigena, varianta interioara a asaltului care pregateste statul fara cetateni. Datoram aceasta aspiratie spre indobitocire tocmai celor care ar trebui sa lumineze si sa reziste: ziaristilor.

Cu asta am raspuns, printre altele, unei intrebari uitate: unde e Carol Sebastian? Unde sa fie? In afara presei. Acolo i s-a alocat spatiu de desfasurare si disparitie. Dat fiind ca are o constiinta si citeste foarte bine in manevre politice ascunse, s-a aflat, brusc si documentat, ca, acum 20 de ani, a fost santajat de Securitate. Restul a mers de la sine. Pe locul lui evolueaza mai slobod trupa care ne mijloceste intilnirea cu importanta statala a unor Voiculescu, Becali si PIN. Cazul Sebastian nu a aparut degeaba si nu a pedepsit intimplator. Fara el si fara altii ca el, cu ziaristii coltosi dati mai incet sau inghititi de trusturi si cu psalmistii oligarhici dati la maxim, va fi mai usor. Noul stat se va lipi lin si democratic de traditia de aservire romaneasca. Vom fi din nou invitati sa ne stramutam in abandon si sa emigram in resemnare. Vom avea din nou dreptul de a inregistra o schimbare de sefi. De data asta, daca tinem sa avem un viitor, si nu un trecut interminabil, va trebui sa refuzam: nu emigram!