Turismul bate branza

In satele Marginimii Sibiului, anul s-a scurs pana acum in doua anotimpuri, dupa manatul turmelor: primavara, la ""hotarul de sus"", toamna, la ""hotarul de jos"". Calendarul a ramas blocat undeva intre normele europene, dar baladele plutesc pe ulite asfaltate si in fiecare suflet de oier.

La 45 de kilometri de Sibiu, un sat sta cuibarit pe o colina intre munti ca un margaritar in causul palmelor. Privind de-aici, de sus, vaile dimprejur par coplesite de o simfonie ce suna mocnit a doina de fluier. O biserica uriasa cat un miracol in lumina zilei atarna greu in parfumul de legenda al ulitei cu asfalt neted. Imagini bucolice si moderniste se amesteca cu miros de frunze arse si branza.

Pe langa casele somptuoase, insiruite ca margelele pe firul soselei, suie o turma matrasita din urma de un cioban care balmajeste o suparare intre dinti. In cautatura-i otarata citesti ca ar da cu caciula-n caini de nacaz. ""Am 400 de mioare. Le vand la anua€™a€¦ Dau ei de dracua€™ cu UE, aici nu mai vezi oi in doi ani!"", ne lamureste in goana si dispare cu tot cu turma dupa ingraditura unor porti de tarc. In urma, trei porci nepasatori au ramas de caruta, sa se lafaie intr-un petec de baltoacaa€¦

JINA. Peste case, privirile se agata ca o ancora de abruptul culmilor de munte. Din fata, injumatatiti de soare, se vad Apusenii, in spate, Carpatii innoada orizontul. Ca intre copertile unei carti, locurile si-au pastrat povestea. Se zice ca in vremurile de demult, cand jefuitorii au navalit la campie, oamenii si-ar fi luat cu ei averile si, condusi de o zana preafrumoasa, au ajuns prin partile astea numite si azi ""Gruiul Zanii"". Comuna Jina aduna aproape 4.500 de suflete de jinari si 40.000 de oi - inscrise la registrul agricol. Pe aici, oamenii au fost pastori din tata-n fiu, de cand se stiu, de cand stiu muntii si pasunile din jurul lor. Case fudule stau insirate umar langa umar ca o platosa imensa ridicata contra oricarei amenintari. Potrivnic cu adancul aerului idilic, oriunde intorci capul, in spatele portilor inalte sau in fata gardurilor, sunt parcate masini luxoase. Unii nici nu mai stiu cate camere au, ca nu le-au mai numarat de mult. Ciobanitul a fost pana acum o ocupatie foarte banoasa. In toata Marginimea nu a fost decat un singur sat colectivizat. Incepand din mai, in Jina e aproape pustiu; ciobani, femei, copii si oi se muta cu totii la ""hotarul de sus"". Cele doua scoli care functioneaza aici au program special. Cu aprobare de la Minister, copiii jinarilor intra mai devreme cu o luna in vacanta de vara si, ca sa nu ramana in urma cu lectiile, recupereaza in timpul anului. UE le-a dat insa ciobanilor socotelile peste cap...

TELEMEA, SCHI SI INTERNET. In primaria moderna, cocotata la 1.000 de metri altitudine, te trasneste iute mirosul de branza. Oamenii stau cu mana la gura a ingrijorare si se intreaba ce s-o alege de telemeaua de Sibiu: ""Daca o facem dupa normele UE, n-o sa mai fie in veci la fel. Stiti cat e de vestita branza noastra?! Daca marginenii n-or mai face telemea, apai nu mai face nimenia€¦"". De cand cu regulile de la Bruxelles, marginenii stau cu branza in butoaie si se plang ca n-or mai avea din ce trai. Cei care si-au strans din vreme banul la ciorap si au avut spirit de intreprinzatori si-au vandut oile si si-au deschis firme de transport sau benzinarii. Ceilalti, daca n-or mai putea face branza, mizeaza pe turism. Primaria din Jina are in plan, prin finantare SAPARD, crearea unei partii de schi in lungime de 700 de metri, cu tunuri de zapada si teleschi. Dupa proiect, partia de la Jina va fi a patra din judet. Pentru cazarea vizitatorilor, oierii planuiesc sa amenajeze camerele de la caminul cultural, unde acum functioneaza o sala de internet.

Vechile mestesuguri, ce au dus faima bogatiei etnografice a Marginimii, agonizeaza. In tot satul au mai ramas doar vreo doua babe care cos costume populare si vreo doi cojocari. Desi vor modernizare, jinarii doresc sa fie lasati sa-si faca branza asa cum au invatat din
tata-n fiu. ""Sa ne dea pace!"", au zis toti cei pe care i-am intrebat de normele europene.

Victor Stroe/JURNALUL NATIONAL

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe