Razboi si istorie. Acolo s-au dus in mare parte statuetele Academiei Americane de Film, de mai bine de 50 de ani.

Temele razboinice fac istorie la Oscar. Filmele cu conflicte cit mai grandioase au cistigat laurii Academiei Americane de Film de zece ori dintr-un total de 78 de pelicule distinse cu statuia suprema, se arata intr-un studiu realizat de criticul de film Richard Corliss pentru „Times". „Gladiatorul", „Braveheart" („Inima neinfricata") sau „Lawrence of Arabia" („Lawrence al Arabiei") au facut tacticos apel la reteta cu cimpul de lupta si nu au dat gres. Focusul pe istorie a fost la fel de apreciat de-a lungul timpului: zece filme cu astfel de teme au urcat pe prima treapta a podiumului. „Pe aripile vintului", „Lista lui Schindler", „Titanic" sau „Ocolul Pamintului in 80 de zile" au facut trimiteri la stramosi si au facut-o bine. Dramele de familie si musical-urile sint ponturi destul de bune de urmat, cei care au mizat pe ele adjudecindu-si de fiecare data cite un premiu pentru Cel mai bun film. Iar „American Beauty", „Chicago" sau „Gigi" confirma din plin acest trend. La polul opus n-au facut mare vilva scenariile centrate pe sport: doar trei Oscaruri au luat filme precum „Million Dollar Baby" („O fata de milioane") sau „Rocky".

Soldatul rupe tot

Pozeaza in soldat si mergi acasa cu statueta. Asta este concluzia la care a ajuns Corliss atunci cind a cautat tipologia invingatorului la categoria Cel mai bun rol masculin. 13 actuali sau retrasi oameni de arme s-au intors sub scut din batalia anuala a filmelor americane; Russel Crowe in „Gladiatorul", Al Pacino in „Scent of a Woman" („Parfum de femeie") sau José Ferrer in „Cyrano de Bergerac" sint recrutii cei mai la indemina. Politica si avocatura sint si ele la mare cinste. Noua actori, printre care Tom Hanks in „Philadelphia" si Ben Kingsley in „Ghandi", au marsat pe ele si au avut cistig de cauza. Succes ai si daca esti somer sau intemnitat, lucru confirmat de statueta lui Roberto Benigni din „La vita è bella" (Viata e frumoasa) sau de cea a aceluiasi Tom Hanks din „Forest Gump". Doctorii si politistii sint, in schimb, discriminati de Academia Americana de Film, care a avut de-a lungul timpului ochi doar pentru trei exemplare din aceste categorii.

Anthony Hopkins in „Tacerea mieilor" sau Denzel Washington in „Training Day" („Zi de instructie") sa zica mersi.

Artista ia laurii

Actritele si cintaretele au cea mai mare trecere la Oscaruri, mai constata studiul „Times", care le dibuieste in numar de noua printre laureatele la categoria Cea mai buna actrita. Katharine Hepburn in „Morning Glory" („Reabilitarea"), Barbra Streisand in „Funny Girl" sau Liza Minnelli in „Cabaret" au dat totul pe scena sau prin platouri si li s-a intors insutit in seara marii gale. Daca ai profilul femeii disponibile si dragute, ai sanse la fel de considerabile. Halle Berry in „Monster’s Ball" („Puterea dragostei"), Vivien Leigh in „Pe aripile vintului" si alte sase fete cu astfel de calitati au luat premiul categoriei Cea mai buna actrita. Prostituatele (sapte la numar dintre cele oscarizate) si sfintele (opt) sint la fel de bine primite.

Cit e Oscaru’ de lung

Din 1953, anul primei televizari, Oscarul tot creste in lungime atunci cind il masuram in ceasuri de transmisiune in direct. Atunci lumea nu se intindea la nici macar doua ore de multumiri si glume de atmosfera; in anii 2000, in schimb, se trece curajos de patru ore. Editia din 1960 a fost cea mai scurta: o ora si 40 de minute, in timp ce noaptea cea mai lunga de Oscaruri pentru romani a tinut 4 ore si 23 de minute .

TVR intinde covorul rosu Postul 1 al televiziunii publice va transmite in direct, pe 25 februarie, de la ora 0.50, editia a 79-a a Oscarurilor, in prezentarea Adei Rosetti si a lui Bogdan Stanescu. Potrivit caselor de pariuri britanice, lungmetrajul „Cirtita" are cea mai mare cota pentru categoria Cel mai bun film. Forest Whitaker, nominalizat pentru rolul din „Ultimul rege al Scotiei", este favorit pentru Cel mai bun actor in rol principal, iar actrita britanica Helen Mirren este cea mai bine plasata in cursa pentru Cea mai buna actrita intr-un rol principal.