Locul de inhumare a sotilor Ceausescu ridica mari semne de intrebarecu privire la evenimentele din decembrie '89. Desi cei implicati in executia celor doi fosti dictatori sustin cu tarie ca mormintele lor se afla in cimitirul Ghencea Civil, oficial insa, lucrurile stau altfel.
Conducerea Administratiei Cimitirelor si Crematoriilor Umane (ACCU) sustine ca singura dovada privind locul inhumarii lui Nicolae si a Elenei Ceausescu este notorietatea. "Institutia noastra nu detine nici un fel de acte din care sa reiasa ca defunctii Nicolae si Elena Ceausescu, ar fi fost inhumati in acest cimitir (Ghencea Civil - n.r.), singura dovada fiind doar notorietatea acestui fapt si identificarea din teren a locurilor cu cruci, pe care sunt inscrise numele acestora. Mai mult decat atat, precizam ca aceste locuri nu sunt identificate in planul cimitirului, neexistand nici acte de concesiune care sa ateste concesionarea lor altor persoane", precizeaza directorul ACCU, George Georgescu. Mai mult, conform actelor ACCA, "in registrul de inhumare al cimitirului Ghencea Civil nu exista inregistrari cu privire la inhumarea defunctilor (sotii Ceausescu - n.r.)".
MApN pune piedici
In tot acest timp, Ministerul Apararii Nationale se spala pe maini si refuza sa dea vreo explicatie in fata instantei. Conducerea MApN se ascunde in spatele unor reglementari care nu au nici o relevanta in litigiul initiat de Zoia Ceausescu si continuat de Valentin Ceausescu si de Mircea Oprean, sotul Zoiei. In instanta au fost cerute o serie de acte, precum cele referitoare la data transportarii cadavrelor celor doi in incinta Spitalului Militar Central (SMC), identificarea si data ridicarii cadavrelor de la SMC, precum si autopsia sotilor Ceausescu. Aceste solicitari au fost insa respinse printr-o adresa trimisa de MApN prin care sunt enumerate o serie de legi privind administrarea Cimitirului Ghencea Militar, respectiv Civil. Conducerea Ministerului Apararii a refuzat categoric, prin acest act, stabilirea unui adevar istoric din istoria contemporana a Romaniei. De ce? Nu se stie inca!
Acte bizare
Studiind actele privind decesul si inhumarea Elenei si a lui Nicolae Ceausescu, gasim o serie de neconcordante. Cea mai flagranta dintre toate este cea referitoare la "Certificatul medical constatator al mortii". Un act eliberat la sase zile dupa executie. Documentul a fost semnat de profesorul Vladimir Belis, fara ca acesta sa fi facut constatarea efectiva. Colac peste pupaza, locul mortii a fost trecut in Bucuresti Sector 1, desi executia a avut loc in curtea cazarmii din Targoviste.
Un alt act bizar este si adeverinta prin care se certifica decesul celor doi fosti dictatori. Documentul a fost eliberat in data de 30 decembrie 1989 de catre Frontul Salvarii Nationale a Sectorului 1, dar poarta vechea stampila a Consiliului Popular Sector 1. Altfel, certificatul de deces al sotilor Ceausescu a fost eliberat la opt ani dupa Revolutie, in 21 septembrie 1998, de catre Primaria Sectorului 1.
Intrebari ramase fara raspuns
In urma studierii corespondentei dintre Administratia Cimitirelor si Crematoriilor Umane, MApN si instanta unde defuncta fiica a sotilor Ceusescu, Zoia, a depus actiunea de deshumare, apar o serie de intrebari referitoare la ingroparea cuplului dictatorial.
1. De ce liderii Frontului Salvarii Nationale nu au rezolvat problema in cadrul legal de atunci?
2. Cine a autorizat din partea ACCU ridicarea celor doua cruci de pe mormantul sotilor Ceausescu?
3. De ce instanta refuza cu consecventa clarificarea situatiei?
4. De ce instanta refuza audierea unor martori-cheie, precum fostul prim vice prim-ministru Gelu Voican Voiculescu?
5. De ce conducerea Ministerului Apararii Nationale se opune exhumarii sotilor Ceausescu, ascunzandu-se in spatele unor reglementari care nu au legatura cu obiectul litigiului?
6. Daca sotii Ceausescu nu au fost inhumati in Cimitirul Ghencea Civil, atunci unde sunt ramasitele celor doi?
7. Conducerea din 1989 a cimitirului cum explica aparitia celor doua morminte?
8. De ce nu au fost intocmite, la vremea respectiva, actele si formalitatile legale necesare inhumarilor?
9. Cine raspunde pentru aceste erori?
Tentativa de deshumare in 2001
La inceputul anului 2001 a fost lansata prima tentativa de deshumare a sotilor Ceausescu. In spatele actiunii de atunci se aflau liderii Partidului Muncitoresc Roman (PMR).
Pe 7 ianuarie 2001, agentiile de presa au difuzat urmatoarea stire: "Pe 27 ianuarie 2001, la Scornicesti, se va cere oficial deshumarea lui Nicolae Ceausescu. In data de 27 ianuarie 2001, de la Scornicesti, locul de nastere al primului presedinte al Romaniei, vom adresa scrisori deschise Parchetului, Camerei Deputatilor, Senatului, Guvernului si Presedintiei, prin care vom cere deshumarea ramasitelor pamantesti ale lui Nicolae Ceausescu". Declaratia a apartinut lui Cristian Ion Nicolae (foto), presedintele Partidului Muncitoresc Roman. "Am ales aceasta zi pentru ca este sambata, desi ziua de nastere a lui Nicolae Ceausescu era 26 ianuarie", a mai adaugat Nicolae. "Daca Ion Iliescu este nevinovat, desi noi il consideram coautor la asasinarea lui Nicolae Ceausescu, ii cerem in calitate de presedinte al Romaniei sa aprobe deshumarea. Vrem sa vedem daca ramasitele lui Ceausescu se afla sau nu la Cimitirul Ghencea si cum a murit. Surse sigure ne-au afirmat ca el a fost schingiuit, apoi impuscat in cap, iar filmul executiei prezentat de televiziune este doar un trucaj", preciza atunci Cristian Ion Nicolae.
In momentul respectiv, in favoarea deshumarii lui Nicolae Ceausescu s-au mai pronuntat revolutionara Cerasela Barjac, cea care, alaturi de Gelu Voican Voiculescu, l-a ingropat pe fostul dictator la Ghencea, si presedintele Asociatiei 21 Decembrie Bucuresti, Constantin Calancea.
Despre initiativa PMR nu s-a stiut prea multe. Tiberiu Mateescu, primarul de atunci al orasului Scornicesti, a declarat presei ca nici el nici preotul localitatii nu au stiut nimic, dar "au mai auzit vorbindu-se". Familia Ceausescu detine un cavou in cimitirul "Bunavestire" din Scornicesti, unde biserica are hramul Sfintei Paraschiva. Altfel, un amanunt tulburator: corpul fostului dictator este inmormantat pe directia est-vest, contrar obiceiului crestinilor.
Procedura de deshumare
Conform legislatiei in vigoare, primul pas pentru a obtine deshumarea celor doi fosti dictatori ar trebui sa fie deschiderea unui dosar privitor la circumstantele mortii sotilor Ceausescu.
Orice persoana, fizica sau juridica, interesata in deshumarea unui cadavru, trebuie sa solicite Parchetului pe raza caruia se afla cimitirul unde se gaseste mormantul in cauza, deschiderea cercetarii penale asupra cazului, cu mentiunea ca exista dubii asupra circumstantelor mortii persoanei decedate. Deshumarea este doar o proba care poate fi folosita pe parcursul cercetarii penale.
In ceea ce priveste executarea sotilor Nicolae si Elena Ceausescu in curtea cazarmii de la Targoviste, dupa condamnarea la moarte a acestora de catre instanta ad-hoc, cei care fac o astfel de cerere trebuie sa aiba o motivatie solida, cum ar fi indiciile conform carora dictatorii ar fi fost ucisi inaintea executiei propriu-zise, ca ar fi fost torturati sau ca actele de constatare a deceselor au fost falsificate. In legatura cu actele intocmite dupa executia cuplului Ceausescu, exista o intreaga nebuloasa. Se stie ca la fata locului constatarea celor doua decese a fost realizata de catre medicul militar din garnizoana, care intre timp a decedat. Se mai stie ca certificatele de deces au fost intocmite de catre profesorul Belis fara ca acesta sa vada cadavrele.
Fratele-sosie inmormantat tot la Ghencea
Andruta Ceausescu, fratele lui Nicolae, cel care semana foarte bine la chip cu fostul dictator, aproape ca o sosie, a fost inmormantat, la sfarsitul lunii decembrie 2000 la cimitirul Ghencea la, doar o suta de metri de presupusul mormant al dictatorului. Andruta Ceausescu a murit pe data de 14 decembrie, la ora 9.45, in sectia de oncologie a Spitalului Clinic Titan din Capitala, la varsta de 76 de ani. Membrii familiei au organizat o inmormantare destul de modesta si discreta. Sicriul, nu foarte scump, a fost depus in capela cimitirului Ghencea pentru a permite prietenilor si cunoscutilor sa-si ia ramas bun de la cel decedat. Imediat dupa deces, familia a tinut sa precizeze ca nu doreste ca acestui eveniment trist sa i se faca publicitate. Andruta Ceausescu a fost condus pe ultimul drum de membri ai familiei, printre care s-au numarat Valentin si Ilie Ceausescu, cativa prieteni apropiati, in special ofiteri in retragere si ziaristi care au consemnat evenimentul.
Dupa zece ani
La zece ani de la executia sotilor Ceausescu, in 1999, jurnalistii, dar si autoritatile au asteptat un adevarat pelerinaj in cimitirul Ghencea. Nu a fost sa fie. Iata cum a decurs comemorarea celui mai vestit dictator din Romania, conform relatarii la vremea respectiva a jurnalistilor ZIUA.
La mormantul fostului dictator Nicolae Ceausescu, din Cimitirul Ghencea, se aflau circa 60-70 de persoane, dintre care singurii tineri erau ziaristii. Toti pensionarii prezenti, nostalgici dupa regimul comunist, isi impartaseau necazurile vietii cotidiene, urmariti indeaproape de 5-6 politisti. La marginea cimitirului se afla un autobuz plin cu soldati, care asteptau sa intervina in cazul unui scandal. Ion Cristian Niculae, presedintele Partidului Muncitoresc Roman, si cativa membri ai acestui partid, au depus o coroana de flori la mormantul celui care ar fi implinit 80 ani. Doi membri ai PMR imparteau gratuit publicatia lunara a partidului, "Comunistii", in paginile careia se poate completa chiar si un rebus, cu tema "Din viata si activitatea lui Nicolae Ceausescu". Restul articolelor aduc, fara exceptie, osanale fostului dictator, in binecunoscutul stil omagial comunist. Cersetorii, care venisera in speranta ca vor manca pe gratis si pe saturate, au plecat lihniti de foame, pentru ca nostalgicii nu s-au gandit sa aduca, pe langa flori si lumanari, si cativa colaci. In schimb, la mormantul Elenei Ceausescu, aflat la cateva alei mai departe, nu era nimeni.