Un institut de cercetare ortodox

Editorialul nostru din ziarul Adevarul de sambata (17 ianuarie) a avut variate si interesante reactii. In urma acestora, vom continua aici cu cateva precizari referitoare la importanta unui institut de cercetare crestin-ortodox. Spuneam in editorial ca acea comisie infiintata saptamana trecuta de conducerea Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) nu este decat propria "Comisie Tismaneanu" - lucru pe care l-a constatat orice analist de bun simt. Explicabil, deoarece actuala conducere BOR nu este dispusa, nici nu pare capabila, sa-si recunoasca deschis trecutul din perioada comunista. Si, cu atat mai mult, face disperate si jalnice eforturi de dosire a dosarelor clericilor si ierarhilor colaboratori ai Securitatii. Si mai vorbeam despre faptul ca, daca BOR ar fi vrut sa fie cat de cat credibila, mai curand se puneau bazele unui institut de cercetare. In ceea ce vom sustine mai jos nu suntem nicidecum originali, aceeasi pledoarie au facut-o si altii, inclusiv absolventi de Teologie.

Problema cercetarii este straina BOR. Putinii teologi care fac cercetare produc sporadic in cadrul facultatilor lucrari de cele mai multe ori de mana a doua. Acestia apar rareori in spatiile academice romanesti ori internationale cu comunicari pertinente stiintific. In singurul spatiu unde se practica studiile avansate de la noi, la Colegiul Noua Europa din Bucuresti, rareori vezi teologi ortodocsi, nici macar atunci cand sunt conferinte ori simpozioane pe teme care ii privesc direct... Iar daca participa, in luarile de cuvant tonul apocaliptic se imbina glorios cu autosuficienta. Cele mai multe voci pertinente vin din partea unor teologi ortodocsi care si-au facut serioase studii in afara tarii. Fara un Teodor Baconsky, Lucian Turcescu, Radu Preda ori Mihail Neamtu, teologia romaneasca actuala ar fi de tot saraca.

Ortodoxia romaneasca are nevoie de un institut de cercetari care sa fie deschis catre orice disciplina academica fie ea umana, fie carteziana. Asta ar putea crea, in timp, o interfata de prestigiu cu lumea. La un astfel de institut ar trebui sa aiba acces orice cercetator onest, fara a fi neaparat si teolog. Pentru a recurge la necesarele izvoare patristice, cunostintele de limba greaca veche ar fi de preferat, dar nu sine qua non. Cercetatorii ar putea aplica pentru burse de studii ori programe mai ample. Spre exemplu, prestigioasa traducere ultima din Septuaginta de la Polirom - serie ajunsa acum la volumul 4 (II) - ar fi fost de preferat sa fie editata si cu sprijinul unui asemenea institut...

Dupa modelul academiilor ori institutelor patronate de Vatican, un astfel de institut crestin-ortodox ar putea sa invite straluciti profesori din tara sau strainatate care sa conferentieze despre orice problematica de actualitate. Spatiul ortodox ar fi imbogatit si ar avea numai de castigat daca ar interfera pe un astfel de teren academic cu cele mai noi domenii de cercetare - de la genetica si fizica atomica pana la stiinte politice ori stiinte ale comunicarii. Dincolo de pastrarea valorilor traditionale la care nu are nimeni interesul sa atenteze dinauntru, marea provocare pentru crestinismul ortodox pare a fi tocmai aceea de a redescoperi chipul hristic in Cosmosul vazut prin prisma cunostintelor de astazi.

Nu intamplator am dat exemplele de mai sus.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe