Economia romaneasca se confrunta, in aceasta etapa, cu patru riscuri majore, reprezentate de cresterea veniturilor salariale, volatilitatea cursului de schimb, nevoia de finantare si adancirea deficitului de cont curent, a declarat, ieri, guvernatoru

Economia romaneasca se confrunta, in aceasta etapa, cu patru riscuri majore, reprezentate de cresterea veniturilor salariale, volatilitatea cursului de schimb, nevoia de finantare si adancirea deficitului de cont curent, a declarat, ieri, guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu e in parlament. "Exista o mare speranta, anticipatie si chiar nerabdare legata de cresterile salariale", a spus Isarescu, adaugand ca majorarile salariale contin riscuri inflationiste. Al doilea risc mentionat de guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) este volatilitatea cursului de schimb. "Odata cu liberalizarea contului de capital, capacitatea politicii monetare de a controla fluxurile de capital a fost mult diminuata. De altfel, masurile neortodoxe aplicate de BNR au functionat bine in 2005 si 2006, insa au aparut multiple modalitati de eludare a acestora. A le intari este un nonsens", a subliniat Isarescu. In opinia lui Isarescu, un al treilea risc cu care se confrunta economia romaneasca este de natura fiscala, deoarece necesarul de finantare, atat pe partea privata, cat si pe cea publica, este mare. "Cu toate acestea, Romania are acces la resurse financiare abundente", a mai spus Isarescu. Adancirea deficitului de cont curent ar fi trebuit sa duca la deprecierea leului, a apreciat Isarescu, insa cererea de moneda nationala compenseaza cererea de valuta. Potrivit guvernatorului BNR, un mare rol in aprecierea leului il au capitalurile speculative. "Capitalurile, speculative sau nu, acopera, in prezent, deficitul dintre exporturi si importuri, care are un rol predominant in deficitul de cont curent". Isarescu a avertizat asupra unei "capcane" in care ar putea cadea politicile economice ale Romaniei."Romania este in cu totul alta faza de dezvoltare. Lucrurile arata bine, insa nu trebuie sa ne iluzionam si sa nu vedem si riscurile", a conchis guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Deficitul extern nu tine de moneda
Solutionarea deficitului de cont curent tine de economie, prin cresterea ofertei, pentru ca deficitul nu poate fi redus prin politici monetare sustine guvernatorul BNR. "Exista semnale in economie de imbunatatire pe partea ofertei, iar stimularea ofertei ramane la latitudinea politicii fiscale. Este vorba de stimuli structurali care duc la cresterea productivitatii", a explicat Isarescu. Deficitul de cont curent reprezinta un dezechilibru intre productia si cerea interna, dar si intre economisire si investitii. "In timp, reactia trebuie sa fie de crestere a ofertei si nu de alt tip, iar pe partea ofertei, indicatorul cheie este productivitatea muncii", a mai spus guvernatorul BNR. Veniturile populatiei trebuie corelate cu productivitatea muncii pentru a nu afecta inflatia. "In aceasta corelatie dintre salarii si productivitatea muncii mai intervine, insa, si cursul de schimb. De multe ori salariile se coreleaza cu cresterea preturilor si nu cu productivitatea muncii", a mai spus Isarescu. "Noi am incercat sa compensam, mai ales prin politica monetara cresterile salariale or, dupa liberalizarea contului curent, politica de limitare a creditului in economie duce la cresterea datoriei externe pe termen scurt", a explicat guvernatorul bancii centrale.

Atentie la calitatea capitalurilor straine!
Capitalurile straine care intra in Romania sunt foarte mari, insa, ar trebui sa ne uitam si la calitatea acestora, a mai spus Isarescu. El a amintit ca investitiile imobiliare au fost foarte mari in ultimul timp, fiind considerate, de asemenea, ca investitii pe termen lung. "Propunem o evaluare mai atenta a capitalurilor straine si a impactului lor in economie", a spus Isarescu in parlament. BNR a refuzat sa mai atraga, din decembrie 2006, toti banii oferiti de banci la licitatiile pentru depozitele la o luna. Banca centrala a vrut ca, in acest fel, sa tempereze intrarea in tara a capitalurilor speculative straine, care au apreciat rapid leul la finalul anului trecut, sustin bancherii.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.