Un articol publicat in editia de ieri a cotidianului britanic Times, care citeaza rapoarte ale autoritatilor britanice avanseaza cifra de… 450. 000, da, ati citit bine, patru sute cincizeci de mii, deci aproape jumatate de milion de solicitari privind interceptarea telefoanelor, violarea conturilor private de e-mail si interceptarea corespondentei clasice pe care agentiile guvernamentale specializate in informatii si contrainformatii sau urmariri penale le-au inaintat numai in ultimele 15 luni Comisiei pentru Interceptarea Comunicatiilor.
Potrivit acestui document, primul de acest gen dat vreodata publicitatii, s-a dovedit ca in aproximativ 4.000 dintre cazuri nu se impunea acest lucru. Sir Swinton Thomas autorul raportului nu s-a ferit sa califice aceasta cifra ca fiind "scandalos de mare", si stim cu toti cat de retinuti sunt locuitorii de pe malurile Tamisei cu atributele. Aceste dezvaluiri vin in contextul recentei declaratii faute de premierul Tony Blair care anunta posibilitatea ca aprentele digitale preluate in momentul eliberarii noilor documente de identitate biometrice sa fie confruntate cu cele din baza de date a "crimelor nerezolvate" , o baza de date care cuprinde aproximativ un milion de cazuri.
Pentru raportul sau Comisia pentru Interceptarea Comunicatiilor a monitorizat aproximativ 750 de birouri ale autoritatilor publice care solicitau aprobarea de a intercepta informatii cu caracter privat. Pe lista figureza nume celebre, precum MI5 sau MI6, GCHQ precum si 450 de autoritati locale sau 108 de organisme printre care Oficiul pentru Fraude sau Autoritatea Serviciilor Financiare. Intervalul de timp pentru care era acordata permisiunea interceptarii variaza de la 3 luni, in cazul faptelor penale la sase luni in cazul amenintarilor la adresa securitatii nationale. Cei acuzati se apara spunand ca de fapt numarul erorilor este mult mai mic. Anumite canale de informatie precum e-mailurile sau corespondenta clasica nu sunt la fel de productive din punctual de vedere al obtinerii unor date capabile sa se transforme in probe incriminatorii. Cum in cazul urmariirii unui suspect trebuie completate formulare diferite de cerere privind violarea contului de e-mail, a interceptarii corespondentei clasice si a ascultarii convorbirilor telefonice pentru fiecare numar in parte numarul persoanelor vizate de astfel de operatii ar trebui mult scazut , aproape de 100.000. Grupurile pentru drepturile omului au protestat aproape imediat, acuzand transformarea Marii Britanii intr-o "distopie orwelliana". In ciuda protestelor de acest gen, extrem de virulente, autoritatile subliniaza rezultatele. Chiar autorul raportului, sir Swinton Thomas subliniaza faptul ca fara astfel de proceduri si mijloace de urmarire nu ar fi fost posibila impiedecarea unor acte teroriste precum cele recent mediatizate in Albion. Desi considera ca autoritatile ar trebui sa isi faca temele mult mai bine el pledeaza pentru intelegerea faptului ca dupa atacurile care au insangerat metroul londonez lasand in stare de soc intreaga societate britanica modul in care publicul se raporteaza la astfel de masuri trebuie sa se schimbe. Publicarea unui astfel de raport indica, potrivit lordului Thomas Swinton transparenta autoritatilor si hotararea acestora de a apara atat drepturile individuale, cat si siguranta publica.