Ma speriasem azi dimineata cand am auzit/vazut la stiri ca ditamai vicepresedintele Bundestagului, dna Susanne Kastner, a sarit in forta in apararea dnei Monica Macovei, aratandu-ne, in cazul demiterii ministrului Justitiei, pisica clauzei de salvgardare. Hopa! - mi-am zis - iata ca precum altadata Inalta Poarta, azi vine Europa sa ne rezolva problemele. Rusine! De trei ori rusine! Doamne, ce oripilat trebuie sa fie Bruxelles-ul vazand ce se-ntampla la noi! M-a linistit insa imediat colegul si prietenul Rene Parsan care, in rezumat, mi-a spus: Hai, ma Ioane, tu crezi ca europenii nu stiu ce si-au bagat in casa? Ca nu-si dau seama cu e politichia pe la noi? N-au batut ei tarisoara asta in lung si-n lat inca de pe vremea lui Nastase si Micki Spaga, ca sa vada ce si cum? Pai nu s-au chinuit ei ani in sir sa ne traga-n UE si-acuma o sa ne dea afara? As!
Mda, la asta nu m-am gandit. Probabil ca pe steagul albastru cu stelute al Uniunii Europene noi aducem o pata (cam intunecata, ce-i drept) de culoare, ca invioram oarecum "spleen"-ul bruxellez. Suntem copilul razgaiat al batranului continent, un fel de Ionel care toarna dulceata in sosonii sobrului domn Barroso. Pana la clauza de salvgardare, poate ca asta e si farmecul nostru...
Revenind la dna Macovei, mie mi-e simpatica tocmai pentru ca nu simpatia, cel putin la noi, e sentimentul pe care pare ca-l inspira. Nu numai in comportament, replica taioasa, dar pana si-n fizionomia rar imblanzita de zambet Domnia-Sa are ceva justitiar, ceva din femeia-comisar de altadata. Dar pe langa atatia lalai care s-au perindat pe la Justitie, poate ca tocmai asta ne lipseste. Parlamentarii stiu de ce.