Incepe Postul Mare!

De astazi, pentru crestinii ortodocsi incepe Postul Pastilor, care a fost randuit in cinstea Patimilor Domnului, care aminteste ca si El a postit inainte de inceperea activitatii Sale mesianice. Acesta este cel mai lung, cel mai restrictiv si mai de seama dintre celelalte posturi bisericesti, care dureaza 7 saptamani, terminandu-se pe 8 aprilie. Postul Pastilor, numit si Postul Patruzecimii, Paresimilor sau Postul Mare, este randuit pentru curatirea sufletului prin ajunare, rugaciune, milostenie si spovedanie.
Acesta este un mijloc de pregatire sufleteasca a credinciosilor pentru intampinarea cu vrednicie a Invierii Domnului, cea mai importanta sarbatoare a crestinilor ortodocsi. In perioada acestui post se face dezlegare la vin si untdelemn numai sambata si duminica, pe data 24 Februarie, la aflarea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, si 9 Martie, la Sfintii 40 de Mucenici, iar la peste numai in ziua de Buna-Vestire, pe 25 martie, si la Florii.Nu se mananca: oua, lapte, branza carne, unt smantana, toate produsele lactate. Alimente care se pot manca sunt: orice produs din soia, carne de soia, lapte de soia, iaurt de soia legume si fructe, halva, biscuiti, produse de patiserie fara oua, lapte, branza, unt, carne, miere, dulceturi, fulgii de orice fel, orz, ovaz, porumb, muraturi, mamaliga, zacusca, masline, baclava, fructe uscate.

Randuieli bisericesti
Zilele randuite de Biserica pentru ajunare, sunt lunea si martea din prima saptamana a Postului, iar in ultima saptamana a postului, a patimilor, se ajuneaza luni, marti, miercuri, vineri si sambata. In aceste zile se pot consuma seara paine si apa.
De la ajunare, abtinere totala de la mancare si bautura, sunt scutiti copiii, lauzele, batranii si bolnavii ori cei neputinciosi, dar si cei aflati in situatii deosebite. Se cuvine ca in prima si ultima saptamana din Postul Mare sa postim cu deosebita evlavie. In zilele de miercuri din post se ajuneaza pana seara, cand se consuma paine si legume fierte, fara untdelemn. In celelalte zile din saptamana, din tot timpul Postului, se mananca o singura data pe zi, seara, hrana uscata, iar sambata, si untdelemn si putin vin. Postul alimentar trebuie insotit de abstinenta sexuala, dar mai ales de conduita morala. Spre sfarsitul Postului, credinciosii trebuie sa se spovedeasca si apoi, daca primesc dezlegare din partea preotului, sa primeasca Sfanta Impartasanie.

Semnificatia Postului Mare
Postul Mare este comparat cu calatoria de 40 de ani a poporului evreu in pustiu. De-a lungul acestei calatorii, Dumnezeu a savarsit mai multe minuni si, prin analogie, aceeasi explicatie este data celor 40 de zile de Post. Ultima saptamana a Postului care precede sarbatoarea este Saptamana Mare, care incepe cu Duminica Floriilor si se termina cu Duminica Pascala.Incepand de la sfarsitul secolului al III-lea, Postul Mare a fost impartit in doua perioade distincte, cu numiri diferite: Postul Paresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care tinea pana la Duminica Floriilor, avand o durata variabila, si Postul Pastilor, care tinea o saptamana, adica din Duminica Floriilor pana la cea a invierii, fiind foarte aspru. Abia in secolul al IV-lea, dupa uniformizarea datei Pastilor, hotarata la Sinodul I ecumenic, Biserica de Rasarit a adoptat definitiv vechea practica, de origine antiohiana, a postului de sapte saptamani, durata pe care o are si astazi.
Sarbatoarea Pastilui incepe de fapt cu Duminica Floriilor, cand se sarbatoreste intrarea lui Hristos in Ierusalim. In ziua de joi a Saptamanii Mari, clopotele inceteaza sa mai bata. Vor mai bate doar in Sambata Mare. Aceasta zi este, totodata, si inceputul chinurilor Mantuitorului. Vinerea este ziua rastignirii lui Hristos, cea mai mare zi de post. Ziua de vineri era considerata zi fara noroc si de aceea nu se obisnuiau muncile legate de cultivarea pamantului sau de cresterea animalelor, nu se aprindea foc si nu se cocea paine.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe