In anii '60, cand am intrat in minister, Insula Serpilor era un subiect tabu. Ne amintim ca, in februarie 1961, la Bucuresti, s-au purtat convorbiri romano-sovietice finalizate cu semnarea Tratatului privind regimul frontierei de stat romano-sovietic
In anii '60, cand am intrat in minister, Insula Serpilor era un subiect tabu. Ne amintim ca, in februarie 1961, la Bucuresti, s-au purtat convorbiri romano-sovietice finalizate cu semnarea Tratatului privind regimul frontierei de stat romano-sovietice, colaborare si asistenta mutuala in probleme de frontiera, care a adus unele precizari in ceea ce priveste frontierele de stat dintre cele doua tari, dar nimic nou in privinta statutului insulei. (Prin destramarea URSS si aparitia la frontiera de est si de nord a Romaniei a doua noi state independente, Republica Moldova si Ucraina, tratatul romano-sovietic din 1961 a devenit caduc).
Ce am fi putut afla la vremea respectiva daca din conducerea ministerului nostru inca mai facea parte Eduard Mezincescu, cel care semnase, la 23 mai 1948, impreuna cu reprezentantul sovietic N.P. Sutov, un Proces verbal de cedare a insulei, document care n-a fost ratificat niciodata nici de Romania, nici de URSS. Aceasta cedare a fost doar primul pas, pentru ca, la scurt timp, sovieticii au instalat aici o baza militara care a permis URSS controlul asupra gurilor Dunarii, ca si asupra celorlalte tari din Blacani.
In calitatea sa de premier, Ion Gheorghe Maurer ar fi ridicat, pentru prima data, oficial, problema Insulei Serpilor in martie 1964, cu ocazia unei escale facute la Moscova, in drum spre Beijing, dar la care sovieticii n-au dat nici un raspuns. La intrebarea unui ziarist american, adresata premierului roman, dupa intrevederea avuta cu partea sovietica, daca nu i-a fost frica ca va fi arestat la Moscova pentru curajul sau, Maurer ar fi raspuns "Mi-ar fi facut onoare!".
Cercetari pe furis
Dupa ce au intrat in posesia insulei, in anul 1949, sovieticii au procedat la delimitarea, in mod unilateral, a apelor teritoriale ale Insulei Serpilor. Au urmat apoi mai multe runde de negocieri bilaterale pentru delimitarea platoului continental care, de fiecare data, au esuat.
Prin anii '50-'60, insula de numai saptesprezece hectare (cat parcul Cismigiu) si o inaltime de circa 40 de metri deasupra nivelului marii nu constituia o prioritate a statului roman, desi, din punct de vedere strategic, ea a jucat un rol deosebit de important inca din antichitate, pe cand se numea Achileea, de la numele patronului sau Achile, care avea un templu pe insula. Treptat, la aceasta importanta strategica, s-a adaugat si una economica.
Prin vara anului 1967, citind cotidianul "Moskovski Komsomolet", am observat, la rubrica "Cautari si descoperiri interesante", un scurt reportaj in care se relata, printre altele, despre doua vase noi sovietice care faceau cercetari in partea de nord-vest a Marii Negre, in apropiere de Insula Serpilor. In articol se arata ca s-ar fi descoperit unele minerale utile si hidrocarburi in platoul continental al amintitei insule. Se mai vorbea despre componenta echipajelor de pe cele doua vase, despre flora si fauna marina. Am prezentat aceasta stire sefului meu direct, ministru consilier Titus Sinu, care mi-a indicat sa transmit aceasta informatie la Bucuresti, sub forma de telegrama. Dupa circa zece zile, am primit din centrala MAE o scurta telegrama de raspuns in care era apreciat continutul informatiei noastre si se transmitea rugamintea sa se continue urmarirea unor astfel de stiri, indeosebi cele care ar avea implicatii asupra raporturilor romano-sovietice.
Asa am priceput noi ca, desi tema Insulei Serpilor si, in general, problemele teritoriale erau teme tabu, in care nu ar fi trebuit sa ne implicam, undeva in tara asemenea lucruri prezentau interes.
Fara a mi se da vreo indicatie speciala, Titus Sinu ma mai intreba, din cand in cand, daca n-am mai gasit ceva legat de Insula Serpilor. Ceva mai tarziu aveam sa aflu ca, pana in 1989, delegatiile romana si sovietica se intalneau anual, alternativ, la Bucuresti si la Moscova, la negocieri privind delimitarea platoului continental al celor doua state si, in acest context, se discuta si despre Insula Serpilor.
Ceausescu cauta Tezaurul Romaniei la Moscova
Prima vizita in strainatate efectuata de N. Ceausescu, dupa preluarea puterii, a fost la Moscova (3-11 septembrie 1965). Din delegatia romana au facut parte I. Gh. Maurer, Gh. Apostol, Al. Barladeanu, Paul Niculescu Mizil, Manea Manescu, Corneliu Manescu si ambasadorul Nicolae Guina. Intregul colectiv al ambasadei, pe atunci destul de numeros, a fost antrenat la pregatirea vizitei. Sute de pagini dactilografiate despre diferite aspecte ale relatiilor romano-sovietice, numeroase dosare cuprinzand stadiul de rezolvare a problemelor de pe bogata agenda a acelor timpuri - economice, culturale, stiintifice, din domeniul sanatatii si al invatamantului. Un capitol special cuprindea unele informatii despre tezaurul romanesc, culese de diplomati romani din cartile vechi de prin anticariatele din URSS si in care se confirma expedierea si depozitarea lui la Moscova.(...)
Pentru prima vizita oficiala in URSS a lui Nicolae Ceausescu, un colectiv condus de Paul Niculescu-Mizil a pregatit un dosar bine documentat despre Basarabia, despre tezaurul romanesc incredintat Rusiei in timpul primului razboi mondial, despre unele probleme de frontiera dintre Romania si URSS (in care se gasea si un capitol despre Insula Serpilor). Materialele fusesera adunate in timp, pentru ca Gheorghiu Dej intentiona sa aiba o intalnire cu partea sovietica in aceste chestiuni spinoase, dar moartea sa, in martie 1965, a facut sa nu isi poata duce la indeplinire proiectul.
La cea de-a treia Conferinta ONU asupra dreptului marii (New York, 1979) s-a convenit ca delimitarea platoului continental sa se faca pe baza acordurilor dintre statele riverane, cu respectarea normelor de drept maritim international.
MAE ucrainean vede "expansiunea ilegala a Romaniei"
In 1990, dupa destramarea Uniunii Sovietice, Insula Serpilor a revenit Ucrainei. Au urmat mai multe runde de negocieri romano-ucrainene, la Bucuresti si Kiev, pentru reglementarea raporturilor bilaterale. In privinta Insulei Serpilor, ca si a denuntarii Pactului Ribbentrop-Molotov, nu s-a ajuns la un punct de vedere comun. Ar fi fost de mirare, de vreme ce doctorul in drept Volodimir Vasilenko, ambasador cu misiuni speciale in cadrul MAE ucrainean, pe timpuri, un redutabil negociator sovietic, cel ce ar fi trebuit sa cunoasca foarte bine istoricul acestei insule, scria intr-un articol din revista Ministerului ucrainean de Externe "Politics and the Times" despre "expansiunea ilegala a Romaniei".
Din pacate, constatam cu parere de rau ca tratatul romano-ucrainean, semnat la Neptun, la 2 iunie 1997, consfinteste faptul ca teritoriile romanesti din nordul Bucovinei, sudul Basarabiei, Tinutul Herta si Insula Serpilor raman Ucrainei.
Un interes mult mai mare s-a manifestat pentru aceasta minuscula insula odata cu descoperirea, dupa 1980, a unor rezerve considerabile de titei si gaze naturale in platoul continental al Marii Negre. Desi intelegerile romano-ucrainene prevad ca partile sa se abtina de la prospectari pana la semnarea acordului de stabilire a frontierelor maritime o companie ucraineana a efectuat, in anul 2001, foraje in zona de litigiu, identificand pungi de petrol si gaze la 40 km sud de insula.
In conventia Natiunilor Unite asupra dreptului marii de la Montego Bay - Jamaica (10 decembrie 1982) se stipuleaza insa ca: "stancile si insulele mici, care nu sunt locuibile si nu au o viata economica proprie, nu au nici zona economica si nici platou continental".
Abuzul si falsul prin care sovieticii au confiscat Insula Serpilor
Proces verbal
Anul 1948, luna mai, ziua 23
Noi, subsemnatii Nicolai Pavlovici Sutov, prim-secretar de Ambasada, in calitate de reprezentant al Ministerului Afacerilor Straine al Uniunii R.S.S si Eduard Mezincescu, ministru plenipotentiar, in calitate de reprezentant al Ministerului Afacerilor Straine al Republicii Populare Romane, in virtutea si in executarea Protocolului Sovieto-Roman, semnat la Moscova la 4 februarie 1948, am incheiat prezentul Proces-Verbal, constatand ca astazi, la ora 12 (ora locala), Insula Serpilor sau Zmeinii, situata in Marea Neagra la 45 grade, 15 minute, 18 secunde latitudine nord si 30 grade, 19 minute, 15 secunde longitudine est de Greenwich, a fost inapoiata Uniunii Sovietice de catre Republica Populara Romana si incadrata in teritoriul Uniunii R.S.S. Prin semnarea prezentului Proces Verbal s-au indeplinit formele legale de predare a insulei. Facut pe Insula Zmeinii, in doua exemplare, fiecare in limbile rusa si romana.
Ucraina "populeaza" Insula Serpilor
Kievul cere Bucurestiului sa se abtina de la orice afirmatii legate de statutul Insulei Serpilor pana la hotararea Tribunalului International. Dupa adoptarea de catre Rada Suprema a deciziei de inscriere a Insulei Serpilor pe lista asezarilor umane din Ucraina (sub denumirea de "satul Belii"), Ministerul roman al Afacerilor Externe a somat Kievul sa renunte la popularea insulei, o stanca goala care nu asigura conditii de subzistenta - scrie Novii Reghion.
Pe acest fundal, seful in exercitiu al diplomatiei ucrainene, Vladimir Ogrizko, a anuntat ca institutia pe care o conduce pregateste un raspuns la avertismentul Romaniei. Si ca, in cel mai scurt timp, el va fi publicat pe site-ul oficial al Ministerului. "Va fi un apel la retinere de la orice asemenea declaratii din partea romana si la rezolvarea problemei in limitele procesului de la Haga" - a spus Ogrizko la o conferinta de presa.
El a mai precizat ca, in prezent, se lucreaza intens la pregatirea documentelor pentru Curtea de Justitie a ONU: "Pana la sfarsitul verii va avea loc schimbul definitiv de documente, dupa care instanta va incepe examinarea problemei pe fond". In ianuarie, presedintii Ucrainei si Romaniei, Viktor Iuscenko si Traian Basescu, au declarat ca tarile lor vor respecta hotararea Curtii Internationale privind delimitarea platoului continental din Marea Neagra, indiferent pe cine va favoriza ea.
n


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.