Sibiul, in criza de meseriasi - Breslele mestesugarilor reInvie in atelierele micilor afaceristi

Dupa revolutie, Sibiul a avut soarta tuturor marilor orase industrializate din Romania: in cativa ani, gigantii industriali s-au prabusit, unii chiar cu ""sprijinul"" managerilor ajunsi in fruntea lor. In schimb, au aparut afacerile private, unele amenajate chiar in vechile hale de productie, iar orasul de pe Cibin traieste un boom economic.

Decapitalizate, puse pe butuci, sparte in bucati sau mentinute artificial in viata, cu pretul unor pierderi uriase, marile intreprinderi sibiene, precum Balanta, Independenta, Flaro, Mecanica, Metalurgica, 7 Noiembrie, Libertatea etc., au fost rand pe rand privatizate, de regula, cu investitori locali, o mare parte schimbandu-si obiectul de activitate. Azi, peste 90% din activitatile economice ale orasului se afla in sectorul privat. Multe societati au fost concentrate in mana unui numar restrans de oameni de afaceri, in fruntea carora se afla, de departe, sibianul Ion Carabulea, care detine numeroase unitati de productie, transporturi, servicii, turism etc., dar si o banca comerciala.

RASTURNARE. Daca, inainte de 1990, metalurgia, industria grea si constructiile de masini detineau ponderea in viata economica a Sibiului, azi, peste 40% din industrie este ocupata de marochinarie, incaltaminte si confectii textile. Practic, Sibiul, declarat, la inceputul mileniului trei, ""Capitala culturala europeana"", revine la o structura economica asemanatoare celei din perioada medievala, cand aici, ca in toate orasele sasesti din Ardeal, dominau breslele de mestesugari.

Mici investitii facute de cetateni italieni (mobila, caramida decorativa, pielarie), dar si afaceri mutate din Germania, atrase de campania de promovare sustinuta de primarie incepand cu anul 2000, au dus la un adevarat boom al economiei locale. Nu putini patroni se plang insa de lipsa fortei de munca adecvate - situatie datorata atat migratiei in strainatate a tinerilor, dar si dezvoltarii locale.

CRIZA DE MESERIASI. Rata somajului in Sibiu este una specifica zonelor in plina dezvoltare economica, si anume, cu putin peste unu la suta. Sunt unele meserii foarte cautate, mai ales in industria de prelucrare a pielii, dar si in constructii si turism, precum, marochiner, confectioner articole din piele si inlocuitori, croitor, dulgher, zidar samotor, prelucrator prin aschiere, inginer constructii civile etc., dupa cum ne-a specificat Ovidiu Ogrean, de la AJFM, specializari foarte greu de acoperit cu meseriasi. Cei in varsta, fie s-au pensionat, fie s-au prapadit, iar tineri pregatiti nu se mai gasesc. De aceea, multi isi pregatesc angajatii la locul de munca. Alti intreprinzatori si-au adus oameni din Moldova sau din Ucraina. Francisc Szombatfalvi-Torok, de la Inspectoratul Teritorial de Munca Sibiu, a declarat pentru un ziar local ca exista patroni care sunt dispusi sa aduca oameni, inclusiv, din Afganistan si Pakistan, pentru a nu-si pierde afacerile.

VIETNAMEZE IN LOC DE CHINEZOAICE. Ioan Botezan, patronul unei firme de marochinarie din Salistea Sibiului, ne-a marturisit ca avea de gand sa aduca forta de munca din China, dar a renuntat dupa ce a vazut ce s-a intamplat la Bacau - unde chinezoaicele au facut o greva prelungita, unele renuntand si plecand inapoi in tara. ""Mai nou, fiul meu vrea sa aduca oameni din Vietnam, unde are niste prieteni, fosti colegi de facultate, dar eu unul nu prea am incredere nici in varianta asta"", spune Botezan. El crede ca, incetul cu incetul, tinerii din Sibiu, plecati in numar mare in Italia si Spania, se vor intoarce acasa si vor lucra aici. De altfel, majoritatea angajatilor lui Botezan provin din satele din jurul Sibiului, societatea asigurandu-le gratuit transportul, cu cateva microbuze si autobuze proprii.

DE LA OIERIT, LA BENZINARIT. O alta evolutie interesanta este trecerea multor ciobani din Marginime, din randul celor foarte bogati, de la oierit la alt gen de afaceri, de exemplu, la benzinarit. Statii de combustibili din oras, precum Anaoil sau Euroil, apartin unor ciobani avuti sau urmasilor acestora, care au investit in acest domeniu si carora le merge bine. Gurile rele spun ca unii dintre pastorii din Marginime au prins gustul afacerilor cu benzina si motorina inca din timpul embargoului impus Iugoslaviei, cand au facut bani frumosi, pe care, ulterior, i-au investit cu folos, inclusiv in comert, turism si servicii. Ei detin si cateva hoteluri si pensiuni in Sibiu si in imprejurimi.

Victor Stroe/JURNALUL NATIONAL

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe