Ajutati o biata babuta sa treaca strada

Pare o fapta buna. Si poate ca ramane o fapta buna, chiar daca stim ca babuta e milionara, si trece strada sa-si puna la banca profitul pe anul asta. Si are doua geamantane pietroi! Pe care, daca nu ne suparam, babuta ne roaga sa le ducem pana pe partea cealalta a strazii. Mersi, nepoate! Dar stai, ca n-am terminat. Daca avem timp, babuta ne roaga sa trecem si pe la farmacie, sa-i luam niste medicamente compensate, ca, deh, la varsta asta e subreda, biata de ea. A, si daca tot nu ne suparam, am putea sa le platim noi? Ca sa nu se mai duca sa schimbe o suta de dolari la exchange. E prea complicat si n-are ochelarii la ea, sa numere restul... Ca sa inteleaga si cei care n-au trecut-o strada, babuta e compania de aluminiu Alro, privatizata acum niste ani. O companie care, acum doua zile, cu aceeasi rasuflare cu care a anuntat profiturile pe anul trecut, ne-a mai cerut niste energie electrica ieftina. Daca nu ne suparam. Curent electric, la reduceri. Magic cuvant, cu aer de biletel. Insa nu despre el vorbim acum, ci despre geamantanele babutei: 100 de milioane de dolari profit. Atat a facut anul trecut Alro. A, si vreti sa stiti cumva cat a costat sa cumperi fabrica asta reumatica, dependenta de socuri electrice pe bani putini? Tot putin. 1 milion de dolari procentul, cel putin procentul luat de la stat de actualii proprietari ai Alro (pentru amatorii de precizie, 11% a fost pachetul vandut la privatizare).
Practic, cumparatorii si-au scos banii din profitul de anul trecut. Toti banii, pe (aproape) toata fabrica.
Si-acum sunt nefericiti, evident. Inteleg sa te plangi de costul materiei prime cand esti pe pierdere si risti sa tragi obloanele. Insa atunci cand ceri curent mai ieftin, intr-un an in care ai facut 100 de milioane de euro profit, nu mai e nimic altceva decat lacomie. Ok, numiti-o maximizarea profitului! Si bucurati-va ca statul, adica noi, luam si noi ceva din el. Dar luam tot putin, ca deh, suntem o tara care se chinuieste sa atraga investitori straini! Cateva vorbe si despre curentul pe care il cer companiile astea. Energia ieftina, in versiunea hidro, nu vine, cum ii zice numele, chiar din apa, adica de la Cel de Sus. Ea se trage din munca fraierilor care au construit hidrocentrale acum 30-40 de ani. Fraierii astia sunt la pensie astazi si fac pariu ca se bucura sa auda ca din loviturile lor de tarnacop la Portile de Fier, in tinerete, niste baieti smecheri isi iau vile in Florida. Auzi, neaa€™ Gogule, in Florida, ai auzit de ea? N-ai auzit, ca nu tu nu auzi, doar votezi cu aia care fac posibila toata distractia asta! Dar ce conteaza, avem happy end: babuta a trecut strada, n-a calcat-o masina serviciilor secrete, banii sunt in banca. Privatizarea e un succes. Iertati-mi insa intrebarea stupida, ca nu mai tin minte, la varsta mea: pentru cine trebuia sa fie un succes?

---

Despre autor: