Pentru prima data in cariera sa de presedinte, Traian Basescu a fost previzibil. Nu a cerut scuze Parlamentului, dimpotriva si-a intarit spusele privind „politicienii care fac legi pentru infractori" cu un sir de exemple, a apasat pedala de atac pina la podea, acuzind nu doar Parlamentul, ci si intreaga clasa politica, si si-a incheiat discursul cu o noua provocare: referendum pentru votul uninominal. Pina si formularea acestei intentii e tipic basesciana. Referendumul urmeaza, conform lui Traian Basescu, „sa solicite romanilor sa opteze pentru votul uninominal", si nu „pentru sau contra". Curat referendum. Dar nuantele sint ultimul lucru care mai conteaza in toata aceasta afacere. Mai importante sint urmarile. Nu stim inca in ce masura referendumul dorit de presedinte are si sansa de a se realiza. Stim insa ca acest ultim gest al presedintelui are darul de a semnala o ruptura definitiva. Traian Basescu se desparte oficial de intreaga clasa politica romaneasca, dupa ce, cu putin timp in urma, in discursul tinut la bilantul DNA se separa pentru prima data de „actuala putere". Avem, in sfirsit, un presedinte al tuturor romanilor, mai putin al romanilor care fac politica. Acestia din urma mai au o singura sansa. Fie se raliaza lui Traian Basescu, fie devin dusmanii reformei. Prin gestul sau de ultima ora, presedintele impinge, fie si simbolic, conflictul dintre clasa politica si societate la limita ireversibilului. E cea mai populara tema a oricarei democratii pe care Traian Basescu a ales s-o exploateze pina la capat. Ca va avea sau nu loc un referendum pe tema votului uninominal e cu totul secundar, inclusiv pentru cel care tocmai l-a cerut. In contextul actual, o propunere de acest gen e suficient sa fie formulata pentru a deturna sau pentru a goli de sens orice alta dezbatere. Amenintat cu suspendarea, Traian Basescu a suspendat el insusi clasa politica.

Citeste si: Basescu matura alesii cu referendumul sau