Romania, incoltita de vecinii de la Rasarit si fara o politica externa nationala viabila, si-a ratat aproape toate proiectele diplomatice regionale. Anuntata expertiza pentru spatiul de est nu a impresionat: reprezentantul Uniunii Europene pentru conflictul transnistrean este un cetatean olandez de origine maghiara, iar reprezentantul special al UE la Chisinau este un diplomat al Ungariei. Oficialii comunisti de la Chisinau cauta sprijin pentru integrarea europeana in Bulgaria, la recomandarea MAE de la Bucuresti - iar Kievul reactiveaza planul de federalizare a Republicii Moldova, acuzand in acelasi timp Romania ca nu respecta drepturile minoritatilor. Initiativele romanesti pentru Marea Neagra au primit un "niet" clar de la Moscova, iar Tratatul Gojdu il mentine ca presedinte al fundatiei uzurpatoare omonime pe uzurpatorul de titluri academice, impostorul-turnator Sorin Antohi, tot la recomandarea inca ministrului de Externe, Mihai Razvan Ungureanu. Romania se indreapta cu pasi repezi spre statutul de "land federal" al Austro-Ungariei, dupa ce si presedintele Ungariei, Solyom Laszlo, a declarat, ieri, la Targu Mures, ca autonomia culturala este un drept al tuturor in Europa, iar in cazul in care comunitatea respectiva doreste, este posibila si autonomia teritoriala, Ungaria sustinand toate aceste demersuri "constitutionale".
Iuscenko se implica in conflictul transnistrean
Presedintele Ucrainei, Viktor Iuscenko, a facut apel la Uniunea Europeana sa sustina integritatea teritoriala a Republicii Moldova, intervenind in cadrul Conferintei pentru politica de securitate desfasurata la sfarsitul saptamanii trecute in orasul german Munchen, informeaza Rompres. Subliniind ca spatiul european de securitate ar trebui sa fie unitar si indivizibil, presedintele Iuscenko a atras atentia asupra necesitatii gasirii unei solutii la diferendul transnistrean, Ucraina fiind tara-garant in solutionarea conflictului din stanga Nistrului alaturi de Rusia si OSCE.
In cadrul aceleiasi conferinte, Viktor Iuscenko a subliniat ca problema transnistreana nu poate fi considerata o problema europeana secundara si a reamintit faptul ca, dupa aderarea Romaniei la UE, acest conflict a devenit, de fapt, un conflict la granita Uniunii Europene. In context, presedintele ucrainean a lansat ideea semnarii unui document prin care s-ar reconfirma, la nivel multilateral, integritatea teritoriala a Republicii Moldova.
Kievul imparte Basarabia cu Moscova si Budapesta
Rusia si Ucraina ajunsesera la o intelegere la sfarsitul anului 2005 privind reglementarea conflictului transnistrean. "Moscova sustine planul de reglementare a conflictului transnistrean propus de presedintele ucrainean Viktor Iuscenko", a afirmat ministrul rus de Externe la incheierea unei intalniri cu omologul sau ucrainean Boris Tarasiuk, prilejuita de reuniunea ministeriala a OSCE, desfasurata la Ljubljana. In 2005 presedintele Ucrainei, Viktor Iuscenko, a propus un plan de reglementare a conflictului transnistrean extrem de apropiat de planul Kozak din 2003, plan care prevedea federalizarea Republicii Moldova. Interventia presedintelui Iuscenko de la Conferinta pentru securitate readuce in atentie acest plan. Luni, ministrii europeni de Externe s-au pronuntat in unanimitate pentru numirea diplomatului ungar Kalman Mizsei in functia de reprezentant special al UE in Republica Moldova.
Preluand modelul Ungariei, Kievul a lansat un atac impotriva Romaniei conform strategiei maghiare: Ministerul de Externe al Ucrainei sustine intr-un raport de monitorizare a drepturilor minoritatilor ca ucrainenii din Romania sunt lipsiti de invatamant, de libertate de expresie si de libertatea de gandire, constiinta si religie. Potrivit publicatiei Delo, preluata de agentia <<Rusia la zi>>, raportul mentioneaza ca, in urma politicii promovate de autoritatile romane fata de minoritatea ucraineana, la cei 61.000 de ucraineni functioneaza un singur liceu cu predarea majoritatii materiilor in limba ucraineana, dar nici aceasta institutie de invatamant nu este asigurata cu dotarile necesare, nu dispune de biblioteca, o sala de sport si clase de laborator. Raportul primei etape de monitorizare a drepturilor minoritatilor afirma ca in scolile din localitatile cu populatie majoritar ucraineana "se creeaza conditii care nu stimuleaza studierea limbii materne".