Ultima vizita a expertilor FMI in Romania a avut loc in octombrie anul trecut, cand acestia au avertizat cu privire la amplificarea riscurilor macroeconomice cu care se confrunta economia nationala. Misiunea Fondului a criticat atunci relaxarea promovata de Guvernul Tariceanu in politicile fiscale si bugetare.
Avertismentele reprezentantilor FMI nu au avut ecou pe holurile Palatului Victoria. In octombrie anul trecut, expertii FMI au recomandat Guvernului ameliorarea mediului de afaceri, implementarea de masuri de crestere a veniturilor si diminuarea cheltuielilor, pentru reducerea deficitului bugetar. Cum Romania nu mai are un acord stand-by cu Fondul Monetar (inca din iulie 2006), Guvernul Tariceanu nu s-a grabit sa dea curs acestor recomandari.
In consecinta, derapajele macroeconomice s-au amplificat, accentuand amenintarile la adresa stabilitatii financiare. Deficitele externe vor deveni o problema semnificativa odata cu anul 2007, care poate sa creeze dificultati considerabile in ceea ce priveste procesul de dezinflatie. Deficitul de cont curent a depasit anul trecut noua miliarde de euro, iar in 2007 va inregistra un nou record, aproape 13% din PIB, potrivit estimarilor Bancii Mondiale.
Deficitul comercial a trecut in 2006 de 15 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel pe care l-a inregistrat Romania in istorie. Tendinta de crestere a deficitelor externe se pastreaza si pentru anul acesta. In conditiile in care politica economica a Guvernului incurajeaza extinderea derapajelor, Romania se poate confrunta cu amplificarea presiunilor inflationiste.
Finantarea deficitului de cont curent va deveni o problema in anii care urmeaza. Finalizarea privatizarilor si apetitul redus pentru investitiile green-field sugereaza ca anul 2007 va marca o scadere a nivelului investitiilor straine directe in tara noastra. Gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin aportul investitiilor va fi cu mult sub nivelul de 70%, ceea ce va crea presiune asupra inflatiei si asupra monedei nationale.
Derapajele de politica macroeconomica nu sunt singurele amenintari la adresa stabilitatii financiare. Cresterea gradului de indatorare, perspectiva unor socuri negative asupra ratei dobanzii, majorarea inflatiei si deprecierea monedei nationale pot periclita capacitatea populatiei de a plati creditele contractate. In astfel de conditii, presiunea asupra sistemului financiar va creste exponential si va submina credibilitatea Romaniei pe plan european.
Cand Romania a renuntat la acordul cu FMI, au fost multi cei care s-au bucurat pentru ca au scapat de monitorizarea severa si riguroasa a institutiei financiare internationale. Ruperea intelegerii cu Fondul a fost o greseala realizata de guvernanti in 2005. Dupa aceasta eroare, au urmat multe hotarari incoerente, nenumarate modificari legislative, executii bugetare sinusoidale, cu plusuri mari in cea mai mare parte a anului si cheltuieli publice nejustificate pe ultima suta de metri. Guvernul este obligat la mai multa prudenta in promovarea politicilor publice si la continuarea reformelor structurale in economie. Tensiunile politice acumulate in ultima perioada nu trebuie sa constituie o piedica in calea implementarii masurilor economice necesare pentru ca tara noastra sa-si poata continua cresterea economica sustenabila si procesul de consolidare a finantelor publice.