Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) va scoate la licitatie astazi activele societatii SC SUINPROD SA Zimnicea, apartinand patronului de la INTERAGRO. Abatorul CICALEX Poroschia, din apropiere de Alexandria, precum si ferma de v
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) va scoate la licitatie astazi activele societatii SC SUINPROD SA Zimnicea, apartinand patronului de la INTERAGRO. Abatorul CICALEX Poroschia, din apropiere de Alexandria, precum si ferma de vaci INTER FERM, ale aceluiasi magnat, se afla in situatii la fel de critice, datoriile acestora ridicandu-se la zeci de miliarde de lei.
Potrivit AVAS, activele vor fi vandute, pentru recuperarea datoriei publice de 1,94 de milioane de dolari, pe care Ioan Niculae nu s-a sinchisit sa o achite pana acum. Magnatul zimnicean a contestat decizia AVAS in toate instantele posibile, pana la Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei. Numai ca, in dosarul nr. 2913/1/2000, judecatorii au respins exceptia prescriptiei de la actiune si contestatia in anulare, scotandu-l pe Niculae bun de plata.
Activele SUINPROD scoase la vanzare sunt in numar de trei, si anume: Fabrica de Nutreturi Combinate, Ferma nr. 4 Burdea si Ferma nr. 5 Merisani. Daca e sa ne luam dupa preturile de strigare ale acestora, care totalizeaza doar 195.924 USD, fara TVA, este putin probabil ca AVAS isi va putea acoperi creanta in urma licitatiei. Si mai e ceva. Pana acum, magnatul ne-a obisnuit cu urmatorul scenariu. Dupa ce devalizeaza sistematic un obiectiv economic, inglodandu-l in datorii, tot firme de-ale lui se inscriu la licitatie si ies castigatoare, declinul continuand de unde ramasese. Iar cand nu se poate, aduce investitori ai unor firme inregistrate in paradisuri fiscale, pe cere ii foloseste drept interpusi. Aceasta practica este interzisa prin OUG nr. 51/1998, dar guvernarile anterioare n-au tinut cont de asta pana acum. In plus, nici un agent comercial nu poate participa la o licitatie publica, atata vreme cat inregistreaza datorii catre stat. Iar firmele lui Niculae au avut astfel de datorii in permanenta, care i-au fost trecute cu vederea.
SUINPROD, pusa pe butuci
Niculae a reusit sa puna mana pe SC SUINPROD SA Zimnicea, prin intermediul consortiului INTERAGRO SA, in anul 1997. Capacitatea de crestere a porcilor era de circa 65.000 de capete pe an. Promisiunile magnatului, privind investitiile pe care le va face aici, incantasera multa lume, care inca nu stia ce-i poate pielea si cat de lacom este. De atunci si pana in prezent, multe s-au schimbat la acest obiectiv economic. In rau. Ani de-a randul, SUINPROD a functionat fara autorizatie de mediu. Intr-unul dintre episoadele trecute citam din declaratiile localnicilor din comuna Fantanele, care sustineau ca dejectiile porcilor ajung direct in Dunare, fara sa-i pese cuiva. Cu toate acestea, Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti i-a eliberat SC SUINPROD o "Autorizatie integrata de mediu", la data de 8 septembrie 2006.
In ceea ce priveste situatia financiara dezastruoasa in care a ajuns ferma de porci, sub administratia lui Niculae, cifrele vorbesc de la sine.
Datoriile depasesc de zece ori profitul
Pe de alta parte, SC INTERAGRO SA a infiintat SC INTER FERM SRL Fantanele, Teleorman, in anul 2003. Mai intai au fost importate 60 de capete de bovine rasa Holstein, asteptandu-se ca acestea sa se inmulteasca, si in doi ani sa se ajunga la 1000 de capete. Aceste previziuni mincinoase au fost realizate de specialistii SC INTERAGRO SA, care probabil n-au nici cea mai mica idee despre cati pui poate face o vaca pe an. Dar ceea ce este mai ingrijorator, nici situatia financiara a acestei ferme n-a evoluat conform previziunilor. Pana inclusiv in anul 2005, pentru care exista indicatorii financiari-contabili depusi la Ministerul Finantelor Publice, profitul INTER FERM SRL n-a depasit suta de milioane de lei. In schimb, datoriile au evoluat de la 3,87 de miliarde de lei in primul an, la 20,2 miliarde de lei in cel de-al doilea, ajungand la 100,8 miliarde de lei in 2005.
Bani negri pentru Niculae
In mod normal, oricine isi poate pune urmatoarea intrebare: daca aceste ferme de animale functioneaza ani de-a randul, cum se explica faptul ca nu se inregistreaza profituri pe masura datoriilor acumulate sau macar pe-aproape? Sa fie Ioan Niculae un milionar excentric, care-si cheltuieste banii in opere de caritate, doar pentru a avea salariatii sai locuri de munca? Prea putin probabil. Ceea ce denota doua lucruri. 1): magnatul a deturnat creditele angajate de la banci in numele societatilor comerciale, transferand banii in conturile sale din Elvetia sau de aiurea, asteptand ca restantele sa fie preluate apoi la datoria publica si 2): profiturile realizate de cele doua ferme au ajuns "bani negri" in aceleasi buzunare, fara a mai trece prin contabilitate. Ambele variante ni se par la fel de plauzibile, dupa cum vom demonstra in continuare.
Nici o promisiune respectata
De la sine inteles ca de promisiunile magnatului zimnicean, privind preluarea abatorului CICALEX, s-a ales ulterior praful.
In protectia mediului n-a investit nici un cent, fata de suma de 35.000 de dolari la care se angajase. De asemenea, datoriile fusesera diminuate, la sfarsitul anului 2005, cu doar 6,7 miliarde de lei, acestea ajungand la 45,5 miliarde de lei. Asta in ciuda faptului ca Niculae se angajase, prin semnarea contractului de vanzare-cumparare de actiuni cu APAPS, sa le achite integral.
Totodata, profitul realizat, tot in 2005, a fost de 1,47 miliarde de lei. In acest ritm de dezvoltare rezulta ca, daca tot profitul viitor va fi folosit pentru plata restantelor la Bugetul de stat, lui Ioan Niculae ii vor fi necesari 31 de ani pentru a se achita de obligatiile contractate. Ceea ce demonstreaza, inca o data, ca magnatului ii place sa lucreze in pierdere sau ca adevaratul profit al CICALEX se transforma in bani murdari, care nu mai trec prin contabilitatea abatorului.
Inca o licitatie ilegala
SC SUIPROD SA Zimnicea detine si un abator, insa de capacitate redusa. Pentru prelucrarea carnii provenite de aici, dar si de la INTER FERM Fantanele era nevoie de inca o capacitate de productie. Astfel, Niculae a pus ochii pe abatorul CICALEX SA de la Poroschia, din apropiere de Alexandria. Mai intai l-a imbrobodit pe amicul sau la catarama, Ovidiu Tiberiu Musetescu, dezvaluindu-i planurile sale marete. Pe urma a infiintat asociatia AGROROM compusa din SC INTERAGRO SRL (capusa INTERAGRO SA), SC SUINPROD SA si Asigurarea Romaneasca - ASIROM SA. In februrie 2004, magnatul s-a angajat sa plateasca, pentru pachetul detinut de APAPS la SC CICALEX SA, doar suma de 485.000 de euro. In acelasi timp prelua si datoriile abatorului, care se ridicau la 52,25 de miliarde de lei (aproximativ 1,4 milioane de euro). Pentru a iesi castigator la licitatia la care a participat in mod ilegal, Ioan Niculae a promis ca va investi la Poroschia alte 2,7 milioane de euro. In acest mod a obtinut un punctaj superior fata de contracandidatele din Belgia, Franta si SUA. AGROROM nu era eligibila sa participe la licitatie din mai multe motive. In primul rand, firme din cadrul respectivei asocieri inregistrau datorii la Bugetul de stat. In al doilea rand, cifra de afaceri a ofertantilor trebuia sa depaseasca 50 de milioane USD in 2002. SUINPROD SA, singura care indeplinea si conditia unei experiente de minimum zece ani in productia, industrializarea si comercializarea carnii inregistrase in acel an o cifra de afaceri de doar 4,4 milioane USD, in timp ce datoriile acumulate se ridicasera la 3,1 milioane de dolari.
Evaziune fiscala la greu
Un alt fost IAS de cultivare a cerealelor - pe care Ioan Niculae a pus mana si l-a falimentat in mod controlat - este SC AZAL SA Teleorman.
Aceasta a fost scoasa la privatizare tot de guvernarea PSD, in urma adoptarii Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri proprietate publica si privata a statului cu destinatie agricola. La un control efectuat de Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat (DGFPCFS), Serviciul TVA, s-au constatat ilegalitati contabile, respectiv evaziune fiscala, pentru care, in mod normal, faptuitorii ar fi trebuit sa ajunga dupa gratii. Bineinteles ca asa ceva nu s-a petrecut, gratie influentei lui Ioan Niculae in zona si a banilor cu care poate cumpara autoritatile.
Conform procesului-verbal pe care reprezentantii AZAL au refuzat sa-l semneze, stiind ca-i paste puscaria, finantistii au descoperit ca deducerea TVA se facea ilegal. Pentru a scoate bani din conturile societatii, oamenii lui Niculae foloseau tot felul de copii xerox sau fax. Mai mult, pana si acolo unde se deducea taxa pe valoare adaugata, aceasta era calculata gresit, in detrimentul statului, iar intre deconturi si balanta de verificare nu exista nici un fel de concordanta, asa cum ar fi trebuit.
La aceasta ora, AZAL SA Teleorman nu mai exista, dupa ce a fost condusa, pana in ultima clipa a existentei sale, de generalul de Politie, Andrei Constantin Odangiu. Acesta, fost comandant al judetului, a fost demis din functie si obligat sa se pensioneze din cauza gravelor abateri savarsite, dar mai ales protectiei pe care i-a acordat-o, nemijlocit si neconditionat, lui Ioan Niculae. Drept pentru care, magnatul nu l-a lasat de izbeliste, numindu-l director la AZAL SA, cu misiunea de a distruge complet acest obiectiv economic.
SC AZAL SA nu mai exista
Daca ar fi sa ne luam dupa cifrele inscrise intr-un buletin saptamanal din 2004, realizat de PSD - Institutul Social Democrat "Ovidiu Sincai", SC AZAL SA Alexandria, Teleorman tocmai iesise fruntasa pe judet. Productia cerealiera medie se ridicase, in acel an, la nu mai putin de 8150 kg/ha. Ceea ce chiar ca e de ras, amintind de vremuri apuse, cand productia agricola se realiza din condei, spre bucuria organelor de partid si de stat. Iata ca si in zilele noastre mai merge figura. In realitate, ce a reusit Niculae sa faca din SC AZAL SA vom arata in continuare. Daca in anul 2001, datoriile totale se ridicau la 68,8 miliarde de lei, exercitiul financiar inregistrand o pierdere de 28,9 miliarde de lei, trei ani mai tarziu situatia devenea de-a dreptul dramatica. Cuantumul datoriilor ajunsese la 114,3 miliarde de lei, la care s-au adaugat pierderile curente de peste 25,8 miliarde de lei. In total, statul are de recuperat de la AZAL, dupa ravagiile facute de taifunul Niculae, suma de 118.056.380.978,17 ROL. Ceea ce a determinat inchiderea definitiva a fostului IAS, distrus de terminatorul Ioan Niculae, considerat unul dintre primii zece cei mai bogati romani. In ceea ce-l priveste pe generalul de brigada Odangiu, care a ramas fara serviciu, nu e cazul sa-i plangem de mila. Dupa o activitate sustinuta dar corupta in cadrul Politiei s-a ales cu o pensie de invidiat, putandu-si trai linistit batranetile.
Ce se-ntampla cu faina
Consortiul de firme INTERAGRO SA, la care Ioan Niculae este actionar sau asociat majoritar, fara nici o exceptie, controleaza o suprafata arabila de peste 50.000 ha de teren agricol, paduri, livezi si luciu de apa. Magnatul este al doilea mare latifundiar al tarii dupa fostul deputat PSD, Culita Tarata, arendasul Insulei Mari a Brailei. Productia agricola are ca baza porumbul, dar mai ales graul. Multa lume isi poate pune intrebarea ce se intampla, totusi, cu miile de tone de faina produse de firmele lui Niculae? Raspunsul este simplu. In fabricile de paine de la Bucuresti, Ploiesti, Alexandria, Giurgiu, Rosiorii de Vede, Zimnicea si Videle se produc zilnic peste 120.000 de paini. Faina ajunge la aceste cuptoare adesea fara acte, iar painea este vanduta angajatilor magnatului in acelasi mod, pe baza de tabele. Astfel, evaziunea fiscala nu poate fi prea usor descoperita de finantisti si alte organe ale statului. Iar dupa ce se vinde painea si banii ajung in conturile lui Niculae, productiile se diminueaza corespunzator, de vina fiind seceta, inundatiile sau alte fenomene atmosferice care de fapt n-au avut loc. Asta nu-l face insa pe fostul ofiter de Securitate sa nu se infrupte din subventiile pentru agricultura acordate cu marinimie de stat. Nici sa renunte la deducerea TVA, atunci cand efectueaza unele exporturi de cereale.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.