Scriitorul de azi se invecineaza cu marii autori sud-americani, pe de o parte, si cu autorii americani, pe de alta parte. Fuentes e un teritoriu de trecere.

Citim carti si pentru ca avem nevoie de un pic de magie. O magie pe care numai scriitorii buni o pot face sa functioneze. Numai la ei iluzia traieste ca si cind nu ar fi iluzie, numai la ei realitatea paleste si se transforma intr-un biet amanunt intr-un colt de pagina. Exista autori care doar asta fac, schimba planurile fara sa vedem, scot din joben personaje nemuritoare, taie istoria in doua si nu o mai lipesc la loc, acopera cu flori vii deserturi de multa vreme moarte. Sud-americanii sint mari iluzionisti, poate si pentru ca, pe tarimul lor, inca mai traiesc samani adevarati. Fuentes este aproape de marii sud-americani (prieten cu o parte dintre ei) si se aseamana cu ei prin aceasta forta a magiei care se substituie, in carte, realitatii. Si trece drept realitate! Magia unui Mexic povestit, sfisiat mereu intre mai multe tabere, zguduit de flamuri trecatoare, aceasta magie strabate cartea pe care v-o ofera astazi. Povesti, evocari amestecate cu o poezie de substrat, peisaje tremurate in zarea calda a desertului, destine contorsionate, jumatati de vise si jumatati de viziuni, cam aceasta este materia din care construieste Fuentes. Si o face durabil, cu imaginarul de latino-american si cu stiinta (si trucurile) unui autor nord-american. Rezultatul este aceasta carte stranie si fermecatoare, asezata la confluenta a doua lumi: una care exista si una pe care a inventat-o Fuentes.

Citeste mai mult: