Tractorul, un tun imobiliar de 130 milioane de euro

Aflata in stare de insolventa, cu datorii mai mari decåt capitalul social, uzina Tractorul Brasov a stårnit interesul mai multor oameni politici sau oameni de afaceri cu trecere. Interesul lor nu rezulta insa din dorinta de a rezolva situatia uzinei brasovene, ci din aceea de imbogatire peste noapte. Decizia autoritatilor ca uzina Tractorul sa intre in lichidare voluntara, materializata in vånzarea de active, a dat, practic, fråu liber speculatiilor imobiliare. Astfel, cei interesati, in marea lor majoritate politicieni, pot intra usor in posesia unor terenuri asezate strategic la preturi de nimic, pentru ca apoi sa le revånda la suprapret, care, de cele mai multe ori, ajunge de påna la 4-5 ori mai mare decåt pretul platit initial. Valoarea de piata a celor 130 ha de teren este estimata la 130 milioane de euro.

Liderul de sindicat de la Tractorul Brasov, Gheorghe Apostu, ne-a declarat ca, din cauza presiunilor mai multor grupuri de interese din jurul uzinei, ar fi trebuit ca politicienilor sa le fie interzisa posibilitatea de achizitionare a terenurilor care au apartinut acesteia.

„Ne-am fi dorit ca nici un om politic sa nu poata cumpara terenuri care au apartinut uzinei Tractorul, nici macar rudele pana la gradul 4 sa nu aiba voie sa achizitioneze astfel de terenuri. Sa vedem atunci daca mai exista atata interes pentru uzina noastra“, a spus Apostu. Acesta spune ca terenurile, amplasate in apropierea Garii din Brasov, au o valoare destul de mare de piata, iar atractivitatea lor e sporita prin faptul ca in orasul de sub Tampa nu mai exista terenuri intravilane disponibile. Cu toate acestea, unii lideri locali ai diferitelor partide au achizitionat terenuri la preturi mult sub valoarea de piata reala si le-au revandut, dupa o perioada, la preturi mult mai mari. „Nimeni nu poata sa ma convinga ca in incinta fabricii terenul se vine cu 65 euro pe metrul patrat, iar peste drum pretul ii creste, din senin, la peste 100 euro pe metrul patrat. Este clar ca terenurile au fost subevaluate cu un singur scop: castigul“, a spus Gheorghe Apostu.

---

Despre autor: