E inca devreme pentru a face prognoze, dar favoritii competitiei par a fi, in acest moment, „The Good Shepherd", filmul despre perioada de inceput a CIA regizat de Robert De Niro, „The Counterfeiters" al lui Stefan Ruzowitzky, care spune povestea tentativei naziste de a scufunda economia tarilor aliate printr-o infuzie cu bani falsi, si „Tuya’s Marriage", o poveste desteapta si vivace a unei femei cu simt practic care-si cauta un sot destoinic. Chiar daca majoritatea criticilor se pling de selectia acestei editii, publicul s-a lasat sedus. Dupa ultimele estimari, in 2007 bariera de 200.000 de bilete vindute (performanta de anul trecut era de 180.000) va fi depasita. O reusita care a depins foarte mult de prezenta unor vedete hollywoodiene venite intr-o gasca mult mai consistenta decit in alte ocazii. Am vazut o sublima Cate Blanchett, un Clooney foarte sexy casual, un De Niro timid si un Matt Damon extrem de afabil. Cu totii au dat cuminti autografe pe o vreme mai mult decit ostila. Berlinul, mai mult decit oricare alt festival, aduce impreuna legiunile deseori inamice de industriasi, jurnalisti, cinefili si spectatori comuni. Biletele la majoritatea proiectiilor sint vindute de foarte mult timp si daca vrei sa mai prinzi ceva, trebuie sa te aliniezi cuminte de la ora 5 dimineata la coada, cu posibilitatea de a-ti pierde jumatate de zi degeaba. In momentul in care s-a dus vestea ca „Don", un remake la un film de gangsteri clasic in care apare supervedeta bollywoodiana Shah Rukh Khan, va avea proiectia in Forum, casa de bilete a fost asaltata de zeci de telefoane de la oameni din Elvetia sau Austria care incercau sa-si aranjeze excursii pentru a-l vedea. Intr-un climat extrem de stingist si antiamerican (o revista sugera chiar ca, daca esti yankeu, e musai sa-ti pui aici o insigna antibush pentru a evita linsajul), paradoxul - sau, mai precis, calitatile unui lucru mesterit mai bine si mai mare, dupa toate regulile unui cinema comercial - face ca recordul de intrari din aceasta editie sa-l detina tot filmele de peste Ocean ca „The Good German" al lui Soderbergh sau „The Good Shepherd" al lui De Niro. Dar si celelalte sectiuni au publicul lor constant, chiar daca de nisa: afluenta de spectatori l-a facut pe directorul sectiunii Forum, descrisa ca un laborator al cinemaului mainstream din viitor, sa spuna ca „acest lucru e o dovada ca exista nu numai un interes in pelicule mari, dar si in cele experimentale si provocatoare."

Ca puls al cinematografiei mondiale, Panorama se dovedeste din nou a fi extrem de generoasa, chiar si dupa ce citiva selectioneri de baza au fost concediati (ca director sau selectioner de festival, viata e scurta, chiar daca foarte buna). Anul acesta, ea isi doreste din nou sa reflecte procesele sociale intr-o lume dominata de violenta, hartuire, prejudecati si discriminari impotriva celui mai slab. „Dar nu trebuie sa fii un martir. Poti alege. Poti hotari sa-ti parasesti tara, familia, serviciul sau sotul si-ti poti salva sufletul", zice excentricul Wieland Speck, directorul sectiunii si un icon gay, aici la Berlin, in cel mai liberal si mai vibrant dintre toate orasele germane.