Care ar putea fi prioritatile romanesti in cadrul Comisiei de politica externa din Parlamentul European? Sigur, acolo se joaca in primul rand marile teme ale politcii europene comune de politica externa, aparare si securitate, dar este totusi posibil sa speram ca se pot aduce si teme care sa intereseze direct Romania?
Dupa parerea mea, cred ca si modul in care s-au desfasurat alegerile pentru acest Comitet, la jumatate de mandat, demonstreaza functionarea aparenta a unui principiu: tarile care se afla la granita UE devin principalele purtatoare ale politicilor Uniunii. Pana in momentul acesta a fost Germania la conducerea Comitetului de politica externa, acum este Polonia, doua tari care se afla in contact si care sunt principalele tari care poarta mesajul politicii de vecinatate a UE. Este inevitabil ca toate tarile aflate la granita UE sa joace de acum inainte un rol din ce in ce mai important. Pe lista noastra de prioritati noi aveam oricum problema Moldovei, a Marii Negre, apoi o serie intreaga de chestiuni legate de situatia din Balcani... din acest punct de vedere cred ca, in cadrul Comitetului de politica externa, Romania impreuna cu Polonia - care are si ea prioritatile care se numesc Ucraina, Belarus - poate juca un rol important si atunci, evident, va interveni o acomodare intre agenda romaneasca si cea a Uniunii Europene.
Daca asa stau lucrurile, atunci de ce ati vorbit despre "functionarea aparenta a unui principiu"? De ce doar aparenta?
Pana acum, tara care a impins realmente politica spre Est a UE a fost Germania, interesele si forta ei au stat in spatele acestei politici si, practic, toata Uniunea Europeana s-a bazat pe Germania in politica fata de acest spatiu. Germania a si condus multi ani de zile Comisia de afaceri externe, rol ce revine acum Poloniei. Desigur, nici Polonia, nici Romania nu dispun de forta Germaniei, tara care va ramane in continuare principalul motor si sprijinitor al politicii europene in ansamblu. Cred insa ca, in momentul de fata, cand securitatea energetica a capatat atata pregnanta pentru UE si, datorita a ceea ce s-a intamplat de curand cu Belarus si Ucraina se studiaza rute alternative, fie prin tarile baltice, fie prin zona Marii Negre, atat Polonia cat si Romania pot sa joace un rol important in aceasta privinta.
Intrebarea urmatoare este indirect legata de activitatea Comitetului pentru politica externa dar nu de ceea ce se petrece in Parlamentul European: care sunt reactiile pe care le provoaca situatia din Romania? Ce spun colegii dvs? Ati auzit discutii legate si de posibila amanare a datei pentru alegerile europene de la noi?
Cred ca nu suntem singurii care avem anumite probleme, chiar in aceste zile reprezentantul maghiar din grupul socialist facea o informare privind actiunile dure ale opozitiei din tara sa impotriva guvernului. Probleme sunt aproape peste tot. Nu a existat o pozitie oficiala privind ceea ce se intampla acum in tara noastra. As spune ca prietenii prefera sa nu deschida subiectul, iar ceilalti ne fac un fel de repros, mai mult sau mai putin voalat. Cineva imi spunea ca, uite, democratia solicita stabilitate, dar asta nu se intampla intotdeauna, iata cazul Romaniei unde exista democratie, dar stabilitate mai putin. In ce priveste a doua componenta a intrebarii dvs. chestiunea amanarii alegerilor europene nu a fost evocata decat pe plan intern. Pe plan extern, ea nu a aparut inca pentru ca, de fapt, tine doar de decizia noastra. Personal, cred ca ele totusi vor avea loc la data prevazuta, deoarece o stare de nesiguranta nu prea are un efect pozitiv asupra dinamicii activitatii noastre la Bruxelles. Si nici noi nu suntem primiti asa cum ar trebui sa fim primiti, stiindu-se ca exista incertitudini privind data alegerilor europene. Poate si aceasta este explicatia faptului ca romanii nu au obtinut mai multe functii in organismele europene. Din acest punct de vedere, cred ca nu a fost rau sa propunem sa ne tinem de data pe care ne-am propus-o pentru alegerile europene. In acelasi timp, vad insa ca exista si o logica inversa: daca totul era centrat in jurul referendumului, de data asta se cauta ca referendumul sa fie scos din peisaj prin fixarea acestor alegeri la data de 13, ceea ce, de fapt, inseamna un joc politic care inca mai angajeaza fortele politice interne.