Stolojan vrea sa mai bage o intrebare in referendumul anti-Basescu, care sa duca la dizolvarea Parlamentului, iar Boc crede ca asta se impune de la sine. Amindoi au un mare adversar: Constitutia.

Boc si Stolojan au lansat simbata, separat, un mesaj aproape identic: daca Basescu va cistiga referendumul, Parlamentul trebuie sa se dizolve. Daca presedintele PD crede ca spiritul Constitutiei compenseaza lipsa unei formulari explicite in acest sens, liderul platformistilor a propus introducerea unei intrebari explicite, referitoare la dizolvarea Parlamentului.

„Daca se va ajunge la referendum, vom sustine ca lista de intrebari catre populatie sa nu contina doar un singur capitol, referitor la suspendarea presedintelui sau la mentinerea lui. Voi propune sa fie adaugata inca o intrebare si anume: daca presedintele primeste sustinere prin referendum si daca este sau nu cazul ca Parlamentul sa plece acasa", a precizat Theodor Stolojan, dupa o reuniune de partid avuta la Craiova.

Intrebarea e una si clara

Legea insa nu pare sa joace in favoarea celor doi. In cazul lui Stolojan, Legea referendumului prevede foarte clar ca un referendum se initiaza pe o singura tema si va contine o singura intrebare. Mai mult, cind vine vorba de demiterea presedintelui, prevederile sint si mai stricte. Legea referendumului, art. 9: „Cetatenii care participa la referendum au dreptul sa se pronunte prin «Da» sau «Nu» la urmatoarea intrebare inscrisa pe buletinul de vot: «Sinteti de acord cu demiterea presedintelui Romaniei?»".

Boc cauta sprijin la Curtea Constitutionala

Emil Boc incearca sa rezolve dilema cu ajutorul Curtii Constitutionale. Liderul PD a declarat simbata, la Brasov, ca, daca la referendum Traian Basescu este reconfirmat in functie, Curtea Constitutionala ar trebui sa stabileasca daca trebuie dizolvat Parlamentul si organizate alegeri anticipate. In opinia liderului democrat, „un refuz al poporului poate duce la dizolvarea Parlamentului si la alegeri anticipate. E un conflict intre doua institutii - intre presedinte si Parlament. Daca pierde presedintele, se alege un alt presedinte, daca pierde Parlamentul, pleaca Parlamentul. E un vot de blam si nimeni nu poate sta pe un vot de blam".

Se dizolva greu

Constitutia este insa extrem de clara in privinta modului in care se poate realiza dizolvarea Parlamentului. Art. 89: „Dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura".

In plus, constitutionalistii atrag atentia ca un referendum separat, axat pe suspendarea Parlamentului, chiar daca s-ar realiza, nu ar produce consecinte juridice cita vreme vine in contradictie cu prevederile Legii fundamentale.