Lovitura deficitelor

Va propun sa incepem aceasta analiza de la cea mai recenta masura a Bancii Nationale. Decizia de vineri de reducere a dobanzii de politica monetara de la 8,75 la 8 la suta. Si va mai propun sa analizam deficitul comercial - cea mai recenta lovitura data de viata economiei romanesti.
Vineri, BNR a decis reducerea de dobanda cu 0,75 puncte procentuale. Care vor fi efectele acestei decizii? Teoretic, reducerea dobanzilor, atat la depozite, cat si la credite. Apoi, scaderea atractivitatii leului, care, incepand cu decizia Bancii Nationale, este bonificat mai redus. Asta ar trebui sa conduca, in timp, spre o depreciere a monedei nationale, si, fata de euro, sa stea mai mult peste pragul de 3,4 lei. In plus, prin reducerea de vineri, BNR mai da un semnal: nu a mentinut dobanda - cum se astepta jumatate dintre analisti, nu a redus-o cu 0,5, cum se astepta cealalta jumatate. A redus-o cu 0,75 puncte procentuale. Adica, peste asteptari. Asta spune ceva din partea Bancii Nationale, si anume - ne e teama de aprecierea leului. Pentru ca, atrase de cat de sexy a fost leul romanesc in 2006, capitalurile straine au pus pret mare pe leu. Si l-au intarit. Cine a pierdut? In primul rand, exportatorii. Care, spre exemplu, pentru un produs exportat in Europa la inceputul anului 2006, in valoare de 1.000 de lei, ar fi incasat, la finalul anului 2006, doar 900 de lei, muscand din marja lor de profit si din posibilitatile de a investi in continuare. Exportatorii au fost cel mai rau loviti in anul 2006, iar datele eliberate vineri, privind deficitul de balanta comerciala, sunt graitoare. Lovite de aprecierea leului, exporturile au ramas puternic in urma importurilor, mai exact, am exportat mai putin decat am importat cu 11,7 miliarde de euro, in conditiile in care totalul importurilor a fost de 37,6 miliarde de euro, iar totalul exporturilor, de 25,85 miliarde. Acesta este deficitul de balanta comerciala pentru anul 2006. 11,7 miliarde de euro, in crestere cu peste 50 la suta fata de anul 2005.
Deficitul de balanta comerciala sta la baza deficitului de cont curent. Prin urmare, majorarea deficitului de balanta comerciala previzioneaza aceeasi tendinta pentru deficitul de cont curent. Prin definitie, deficitul de cont curent este diferenta dintre economiile si investitiile unei tari, asa ca accentuarea deficitului de cont curent inseamna ca scaderea economiilor nationale este compensata prin economiile in exces ale strainilor, pe care le investesc, in economia nationala. Asa ca lipsa economiilor nationale este o explicatie pentru care deficitul de cont curent este atat de mare.
Dar ce se va intampla cand investitorii straini vor fi mai putin binevoitori sa subventioneze consumul romanilor, cum se intampla acum? Ce dezechilibre ar putea genera ajustarea economiei romanesti? Ar putea urma o depreciere semnificativa a leului si o scadere a ratei de crestere a Produsului Intern Brut? Din pacate da, dar raspunsul depinde de cat de brusca va fi ajustarea.
Deocamdata, deficitul de cont curent este acoperit in proportie de 90% din investitii straine. Or, cine sunt investitorii? Ei sunt vanatori de randamente, care cauta sa fie platiti cu dobanzi mari, fie pentru banii pe care ii au (economii), fie pentru banii pe care ii imprumuta intr-o moneda tare, si ii ofera cu imprumut la dobanzi mai mari, intr-o moneda si mai tare.
Ajustarea deficitului de cont curent (echilibrarea) cauzeaza scaderea ritmului de crestere a PIB. Pe masura ce investitorii devin mai ingrijorati de detinerea de lei (datorii in lei pe care le au de primit), ei cer o prima de risc mai mare (ce duce ratele de dobanda in sus) si reduc procesul de investitie in Romania, fortand leul sa se deprecieze.
Cu cat Romania are deficite de cont curent in crestere, cu atat mai mult exista riscul unei "aterizari fortate", cum ar spune guvernatorul Isarescu. Sau o scadere a cresterii economice. Solutia este sa ii incurajezi pe romani sa economiseasca mai mult si sa consume mai putin. Economia romaneasca nu trebuie sa fie condusa de consum, in loc sa fie condusa de investitii, care sa aduca profituri viitoare.
Or, la noi, se intampla fix pe dos. Cresterile de incasari la TVA si accize arata tocmai tendinta de consum amplificata a romanilor, in dauna celei de economisire. Problema este ca o mare parte din acest consum se face pe datorie, "muscand" din bunastarea viitoare. Cresterea indatorarii, masurata si prin majorarea deficitului de cont curent, se traduce printr-un standard de viata mai scazut in anii urmatori. Altfel spus, folosim bani imprumutati pentru a trai mai bine decat ne permitem, iar factura va veni la plata. Solutia cea mai rapida a platii? Un leu mai slab, adica deprecierea monedei nationale, astfel incat, la scadenta, sa platim tot atatia euro cati am imprumutat, sau mai putini.
Dar, cand leul va incepe sa se deprecieze, vanatorii de randamente sunt in postura unor pierderi mari (sunt datornici in monede solide). Asa ca, sunt gata sa renunte la randamentele in lei, care devin in termeni reali mai mici. Si arunca leii pe piata, ceea ce face leul si mai slab. Efectele? Scaderea cresterii economice pana la inversarea de trend, somaj ridicat, inflatie mare. Adica dezechilibre economice.
Readuc aici aminte prima regula a "teoriei gropilor", despre care am mai amintit intr-un articol precedent. Prima regula pentru a nu te afunda si mai mult intr-o groapa este sa incetezi sa mai sapi la ea. Or, noi tocmai asta facem. Prin majorarile salariale dincolo de majorarea productivitatii, nu facem altceva decat sa sapam la groapa. Cele mai recente date ale statisticii arata ca, fata de decembrie 2005, in decembrie 2006 salariul mediu nominal net a crescut cu 29,6%. Sau, tinand cont de rata inflatiei, indicele castigului salariului real s-a majorat cu 23,6% in ultimul an. Asta in conditiile unei cresteri economice, probabile, de 8 la suta.
Pentru a reduce deficitul de cont curent sunt disponibile 3 mari tipuri de masuri: politica monetara restrictiva (si BNR o face din ce in ce mai mult), politica fiscala stransa (si Guvernul face exact pe dos prin majorarile salariale de 2 cifre), si facilitati pentru economisire, nu pentru consum. Or, prin majorarile salariale se stimuleaza tocmai consumul. Insa consumul, facut pe datorie, din import, genereaza tocmai deficite mari.
Ce ne spun deficitele mari si in crestere? Ne spun faptul ca averea neta a tarii noastre este transferata in strainatate la un ritm ingrijorator. Tara noastra se comporta ca un bogatas, care detine o proprietate imensa. Dar, pentru a consuma zilnic cu 10% mai mult decat producem (deficitul de cont curent), vindem zilnic cate o bucata din proprietate, si ipotecam tot mai mult din restul proprietatii pe care o mai avem. Iar asta, fie ca vrem, fie ca nu, se va traduce intr-un standard de viata mult mai scazut in anii urmatori. Asta este "Lovitura deficitelor".

---

Despre autor: