Legile sigurantei nationale nu se pot face fara consultarea si participarea institutiilor responsabile

• interviu cu consilierul prezidential pentru aparare si securitate nationala, general Sergiu Medar

De cateva luni bune, pachetul de legi privind siguranta nationala starneste framantare si tensiuni pe scena politica. Liberalii - care pun intarzierea promovarii lui pe seama CSAT- resping cu indarjire varianta propusa de Cotroceni, sustinand ca nu-i normal ca la alcatuirea acestor acte normative sa se pronunte si specialistii serviciilor de informatii. La randul lor, reprezentantii CSAT, dar si ai PD, invoca legea care prevede consultarea institutiilor direct vizate de acest pachet legislativ, in speta SRI, SIE si celelalte structuri de securitate. In aceasta ciocnire de pareri, a intervenit si PSD, cu ideea transformarii CSAT intr-un Consiliu de Securitate care sa includa si pe sefii comisiilor parlamentare de aparare si de control asupra serviciilor. Si cum lucrurile au intrat intr-un blocaj, PNL a amenintat ca va avansa propria versiune a legilor sigurantei, sub forma initiativelor parlamentare, fara a mai astepta avizul CSAT. Am solicitat, in acest context, opinia consilierului prezidential pe probleme de aparare si securitate nationala, generalul Sergiu Medar, care ne-a explicat ce traseu trebuie sa parcurga, conform legii, intens disputatul pachet de legi.

- Domnule Sergiu Medar, ce se intampla in acest moment cu legile sigurantei nationale? CSAT le-a returnat Guvernului insotite de o lista de observatii. Ne puteti spune despre ce este vorba?
- Propunerile de legi privind securitatea nationala au fost, intr-adevar, returnate la Guvern, fara a fi puse in discutia CSAT. Si asta pentru ca in elaborarea acestor propuneri nu au fost respectate o serie de prevederi legale. Am sa le iau pe rand:
Art. 5, paragraful 1 al Hotararii nr. 50 din 13 ianuarie 2005, prevede: „ In vederea elaborarii proiectelor de acte normative, la toate autoritatile publice prevazute la art. 4 alin. (2) se constituie, prin dispozitie a conducatorilor acestora, colective speciale in componenta carora sunt desemnati juristi, specialisti in domeniul integrarii europene, precum si specialisti din compartimentele corespunzatoare profilului propunerilor de reglementare." Din colectivul care a lucrat la proiectele de legi nu a facut parte nici un reprezentant al autoritatilor informative direct implicate.
Art.7 (1) Proiectul de act normativ elaborat de autoritatile publice competente se transmite concomitent, in copie, spre consultare, autoritatilor publice interesate in aplicarea acestuia, in functie de obiectul reglementarii, precum si ministrului de stat coordonator, numai dupa insusirea acestuia, prin semnarea instrumentului de motivare, de conducatorul autoritatii publice initiatoare. (2) Autoritatile publice interesate in aplicarea acestuia si ministrii de stat analizeaza si comunica initiatorului eventualele observatii si propuneri in termen de cel mult 5 zile de la primirea proiectului, daca nu s-a stabilit un alt termen.
Art.8 (1) Dupa obtinerea punctelor de vedere ale autoritatilor publice care urmeaza sa avizeze, initiatorul definitiveaza proiectul de act normativ. La operatiunea de definitivare de catre colectivul prevazut la art. 5 alin. (1) pot participa si reprezentanti ai autoritatilor publice avizatoare.(6) Proiectele de acte normative se transmit Ministerului Justitiei in original, impreuna cu o copie si numai dupa obtinerea avizelor autoritatilor publice interesate. Ministerul Justitiei avizeaza proiectele de acte normative exclusiv din punct de vedere al legalitatii, incheind succesiunea operatiunilor din etapa de avizare.
Dupa cum vedeti, nu a fost indeplinite obligatiile legale mentionate.

- Dumneavoastra spuneti ca pachetul de legi are nevoie de avizul serviciilor de informatii, a caror activitate o reglementeaza. Insa secretarul general demisionar al Guvernului, Radu Stroe, va contrazice, sustinand ca serviciile nu pot face nici macar observatii pe marginea proiectelor, darmite sa le avizeze! Cum comentati?
- Daca serviciile de informatii sunt „autoritati publice interesate", ceea ce eu cred ca sunt, si daca pot face sau nu „macar observatii pe marginea proiectelor" raspund paragrafele legale mentionate. Eu nu am ce sa comentez in plus.

- Consilierul primului-ministru, Marius Oprea, afirma chiar ca insusi avizul CSAT asupra acestor legi este consultativ. Ce spune legea in acest sens?
- La art. 4, din Legea nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, sunt stabilite atributiile Consiliului, printre care la pct. d) "avizeaza proiectele de acte normative initiate sau emise de Guvern privind: 1. securitatea antionala".
Pentru a aviza un proiect de act normativ, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii trebuie sa emita o hotarare care, potrivit art. 3 din lege, "este obligatorie pentru autoritatile administratiei publice si institutiile publice la care se refera. Acestea raspund, in conditiile legii, de masurile luate pentru punerea lor in aplicare".
In continuare, conform art. 12, alin. (1) "Hotararile Consiliului Suprem de Aparare a Tarii se semneaza de presedintele acestuia si se comunica autoritatilor administratiei publice si institutiilor publice la care se refera, integral sau in extras, cu exceptia celor pentru care se hotaraste altfel. Hotararile care au caracter de secret de stat se comunica respectand prevederile legale privind protectia informatiilor clasificate".
La art. 13 se stabilesc responsabilitatilor membrilor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, care "sunt raspunzatori de respectarea hotararilor adoptate de acesta". Prin urmare, coroborand art. nr. 3, 4, 12 si 13 rezulta, evident, ca avizul CSAT nu este consultativ! Mai mult decat atat, Hotararea nr.50 din 13 ianuarie 2005 la art.10 prevede:„ Proiectele de acte normative pentru care, potrivit legii, este necesar avizul CSAT se supun spre adoptare Guvernului numai dupa obtinerea acestui aviz". Dupa cum stiti, propunerile de legi au sosit la CSAT dupa ce acestea au fost adoptate in sedinta de Guvern.

- Poate fi considerata "foaia cu observatii" trimisa Guvernului drept avizul CSAT, asa cum au interpretat diversi membri ai Executivului, anuntand ca vor trimite si proiectele, si observatiile, direct Parlamentului?
- Exclus, aceasta ar insemna o noua incalcare a legii.

- PNL a avertizat ca, in caz ca CSAT nu se va pronunta mai repede, va depune proiectele de legi sub forma initiativelor parlamentare. Din punctul dvs. de vedere, este mai bine, este mai rau?
- Nu pot sa fac o asemenea apreciere. Ceea ce am mai spus este ca tara are nevoie de aceste legi. Eu continuu sa-mi manifest intreaga disponibilitate pentru ca, impreuna cu specialistii serviciilor de informatii, sa lucram alaturi de membrii comisiilor parlamentare si sa facem legi bune, care sa raspunda amenintarilor de securitate actuale. De altfel, dupa parerea mea, unul din modurile prin care comisiile de control parlamentar ale SRI si SIE isi indeplinesc atributiunile este chiar elaborarea intregii legislatii in domeniu. Aceasta nu se poate face insa fara consultarea si fara participarea institutiilor direct vizate si, deci, responsabile.

- Cunoasteti bine sistemele de informatii din tarile NATO si UE. Este adevarat ceea ce sustin unii politicieni, ca Romania are cel mai stufos asemenea sistem? Puteti face o comparatie?
- In Romania exista doua servicii nationale de informatii: SRI si SIE. Structurile de informatii din MApN si MAI sunt structuri departamentale deservind misiunile ministerelor carora le apartin. STS si SPP nu sunt servicii de informatii, ci structuri specializate pentru securitatea comunicatiilor (COMSEC) si a informatiilor (INFOSEC), respectiv securitatea personalului. In marea majoritate a statelor NATO sau UE exista un asemenea sistem.

- Care este opinia dvs. despre transformarea STS si SPP in departamente si despre trecerea Comunitatii Nationale de Informatii sub control parlamentar?
- Transformarea STS si SPP in departamente nu va creste in nici un caz perfomanta acestora, ci va insemna un pas inapoi, cu repercusiuni atat in plan intern, cat si international. Cat despre Comunitatea Nationala de Informatii, ea functioneaza in cadrul CSAT, organismul constitutional suprem de decizie in probleme de securitate nationala. Este, asadar, logic sa fie asa.

- Cum vedeti propunerea PSD, de desfiintare a CSAT si inlocuire a sa cu un Consiliu al Securitatii Nationale, din care sa faca parte si presedintele Comisiei parlamentare unice de control asupra serviciilor, alaturi de sefii Comisiilor parlamentare de aparare?
- Nu pot sa comentez pe marginea unei propuneri neconstitutionale.

- Domnule Medar, va multumesc.