In urma cu patru ani, 30 de miliarde de euro cheltuiau sponsorii pe sport la nivel global. Alpinismul are cea mai buna imagine, dar fotbalul face audienta, astfel ca anul trecut a fost cel mai cautat de doritorii de reclama. In Romania, retailerii fac legea sponsorizarii.

In aproape 50 de ani, una dintre celebrele replici ale lui George Orwell, „Sportul este un razboi fara gloante", a suferit o mutatie radicala, ce nu putea fi imaginata la sfirsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial. In zilele noastre, sportul a devenit o arma de comunicare in masa, pe alocuri cu reflexe violente, nefiind de neglijat razboiul pentru locurile din spatele mitralierelor mediatice. Astfel, firmele arunca anual pe piata sportiva, gratie sponsorizarilor, zeci de miliarde de euro, un studiu al TNS Sport aratind ca numai in Franta au fost investite anul trecut patru miliarde de euro. Obiectivele nu sint greu de ghicit: cistigarea notorietatii, valorizarea imaginii, seducerea clientilor.

Alpinismul e in virf

Sectorul este dominat de hiperconcurenta, in lupta aruncindu-se domenii din intregul spectru economic, de la banci, societati de asigurari, firme de automobile si pina la holdinguri agroalimentare. „Fiecare vrea un surplus de notorietate si nici unul nu vrea sa duca trena", spune Christopher Hautbois, director in management sportiv. Alegerea sportului este determinanta, iar Michel Desbordes, profesor de marketing sportiv la Universitatea Marc-Bloch, din Strasbourg, explica: „Potrivit studiilor, de cea mai buna imagine beneficiaza alpinismul, natatia si expeditiile montane. Fotbalul are o imagine proasta, dar compenseaza cu virf si indesat prin faptul ca e cel mai des prezent in transmisiile televizate". De altfel, din 1.917 marci care si-au consacrat banii, in 2006, sponsorizarilor sportive, 1.231 au ales fotbalul.

Categoria de lux este rezervata insa Formulei 1, 50 de milioane de euro costind asocierea numelui unei firme cu o scuderie. In comparatie, prezenta timp de un an pe tricoul lui Olympique Lyon, cistigatoarea ultimelor cinci editii ale campionatului Frantei, costa „doar" sase milioane de euro. Locul si l-a adjudecat lantul hotelier Novotel. Pentru cei cu bugete mai mici ramine implicarea in competitii locale, reflectate de ziarele si televiziunile regionale. Real Madrid trebuia sa incaseze in cinci ani o suta de milioane de euro de la BenQ Mobile, dar firma are probleme financiare, astfel ca Ramon Calderon se afla in negocieri cu alti candidati. In Italia, pe aceeasi perioada, Juventus incasa 110 milioane de euro de la Tamoil pentru reclama de pe tricourile alb-negre.

Un contract cit o carte

In ciuda scandalurilor, ciclismul ramine unul dintre sporturile atractive, in primul rind datorita faptului ca echipele preiau numele sponsorilor, astfel ca investitorii au parte de o expozitie mediatica fenomenala, mai ales pe durata Turului Frantei. „Daca un ciclist este filmat chinuindu-se sa urce un virf sau cade si are singe pe tricou este cu atit mai bine", spune malitios Michel Desbordes, insa trebuie luate in calcul si sponsorizarile individuale ale sportivilor, in cazul carora se incearca prevenirea oricaror riscuri, fiind destule cazuri in care, de exemplu, sponsorii le interzic fotbalistilor sa mearga cu motocicleta. Daca pe vremuri un contract de sponsorizare avea doar doua pagini, in zilele noastre el se intinde pe 50 sau chiar 100 de pagini, iar Patrick Brignoli, delegat general al asociatiei de promovare Sporsora, explica: „Deviatiile au devenit din ce in ce mai numeroase: dopaj, violenta… Inainte, daca un sponsor rezilia contractul dupa un scandal de dopaj, el putea fi condamnat de catre un tribunal. Acum, la contract se adauga o carta etica, pe care am lansat-o acum sase luni, iar sportivul nu mai poate zice ca nu stia la ce se expune".

Publicitatea negativa

Xavier Louy, unul dintre initiatorii cartei, arata insa cu degetul lipsa de transparenta a numeroase instante internationale: „Nu a fost nici un control antidoping serios in fotbal sau in tenis. Ciclismul este doar un paravan". Acest fost responsabil in Turul Frantei militeaza si pentru crearea unui organism independent care sa dea note echipelor de fotbal sau cicliste in functie de gradul de etica si de transparenta financiara. Pe de alta parte, un scandal nu afecteaza neaparat sponsorul, nume precum Festina sau Cofidis capatind o puternica notorietate dupa afacerile de dopaj in care au fost implicate in Marea Bucla, iar Xavier Louy constata cu luciditate: „Esential este ca se vorbeste despre ele, chiar daca se vorbeste de rau".

In Liga I joaca retailerii

In Romania, cel mai mare contract de sponsorizare l-a semnat Steaua, care a primit un milion de euro pe an pentru ca fotbalistii sa poarte pe piept numele rafinariei RAFO, din Onesti. Aproape imediat dupa semnarea contractului sponsorul a pus problema ruperii intelegerii, Gigi Becali, patronul ros-albastrilor, politizind cazul atunci cind a afirmat ca, datorita respectivului contract, va obtine un insemnat capital politic. Ieri, Steaua a semnat un parteneriat si cu Audi. Jucatori importanti pe piata sportiva din Romania sint insa retailerii, Altex fiind sponsor principal la Rapid si la Ceahlaul Piatra Neamt, Flanco la Steaua, iar Domo la CFR Cluj. Desi valoarea contractelor e confidentiala, se pare ca Flanco sponsorizeaza anual gruparea din Ghencea cu 120.000 de euro, dintr-o cifra de afaceri de 160 de milioane de euro in 2006, a grupului Flamingo, din care face parte. In Liga I de fotbal retailerii au ocupat locurile lasate libere de operatorii de telefonie mobila, in urma cu citiva ani pe piata jucind la concurenta Connex pentru Rapid, Dialog pentru Steaua si Cosmorom pentru Dinamo.

LPF cu Burger, FRF cu Bergenbier Liga lui Mitica s-a asociat cu fratii Micula, in timp ce Federatia Nasului are Bergenbier ca partener traditional, pe linga Adidas, Vodafone si, de saptamina trecuta, Pepsi. Sumele obtinute sint infime insa, de ordinul sutelor de mii de euro. Pentru comparatie, Federatia Engleza de Fotbal (FA) ar inregistra pierderi de 50 de milioane de lire sterline daca reprezentativa antrenata de Steve McClaren nu se va califica la Euro 2008. Reprezentativa Angliei, pregatita de un antrenor platit cu 2,5 milioane de lire sterline, ocupa in prezent locul trei in grupa E de calificare, dupa Croatia si Rusia, avind acelasi numar de puncte ca Macedonia si Israel. La Euro 2004, cele 16 echipe calificate au impartit 140 de milioane de lire sterline. Anul viitor, suma ar putea fi de 210 milioane de lire sterline. „Ratarea calificarii la Euro 2008 ar afecta foarte mult vinzarile de tricouri si de bilete la noul stadion Wembley. Singura alinare ar fi ca acordul de 20 de milioane de lire sterline cu sponsorul Nationwide nu va fi afectat de ratarea calificarii", adauga sursa citata. (V.D.)

Asigurarile, sponsori din obligatie Obligate prin Legea sportului sa incheie asigurari medicale de sanatate pentru componentii loturilor nationale, dar mult prea sarace sa poata acoperi din banii de la buget aceste cheltuieli, federatiile sportive din Romania au gasit solutia salvatoare: asocierea cu o societate de asigurari. Este cazul forului de gimnastica, al carui sponsor oficial a devenit, in 2005, Ardaf. In primul an de contract, gratie si relatiilor de prietenie dintre directorul societatii de asigurari si antrenorii lotului feminin de atunci, Octavian Bellu si Mariana Bitang, Ardaf a fost mai deschisa la punga, oferind atit polite de asigurare pentru sportive, dar si cite o Toyota pentru cei doi tehnicieni. Anul trecut, societatea de asigurari s-a rezumat doar la asigurarea medicala a gimnastilor din loturile nationale. Tot cu o societate de asigurari, Asitrans, s-a asociat si forul de handbal. Valoarea intelegerii, incheiata in 2005 pentru o perioada de doi ani, se cifra in jurul a 100.000 de dolari. Asitrans se obliga sa-i asigure pe toti handbalistii care isi desfasurau activitatea in cadrul loturilor nationale, Ligii Nationale, Diviziei Nationale A, Campionatului de Juniori I, II si III atit in perioada competitionala, cit si in perioada cantonamentelor si a antrenamentelor. Firmele de echipament sportiv si-au facut, la rindul lor, loc in sportul romanesc. Daca Federatia Romana de Gimnastica a optat pentru costumele Christian Moreau, campioana Romaniei la baschet masculin, CSU Asesoft Ploiesti, a reusit sa aduca in Romania firma de echipament sportiv Kappa, care va furniza timp de trei ani costumele de joc pentru Virgil Carutasu&Co. Bancile au mers atit pe fotbal, unde BCR are contracte cu mai multe cluburi, cit si pe alte sporturi, BRD avind un parteneriat mai indelungat cu forurile de rugby si tenis.