Istoricul Adrian Niculescu (foto) l-a acuzat recent pe premierul Tariceanu ca l-a destituit prin "abuz de putere", in 2005, din functia de subsecretar de stat al Institutului National pentru Memoria Exilului Romanesc (INMER). Mentionam ca, in cursul
Istoricul Adrian Niculescu (foto) l-a acuzat recent pe premierul Tariceanu ca l-a destituit prin "abuz de putere", in 2005, din functia de subsecretar de stat al Institutului National pentru Memoria Exilului Romanesc (INMER). Mentionam ca, in cursul saptamanii trecute, Adrian Niculescu a castigat definitiv procesul pe care i-l intentase primului ministru Tariceanu, invocand in instanta ca a fost demis prin abuz de putere. In sprijinul afirmatiilor sale, istoricul a dat publicitatii documentul pe care Tariceanu l-a trimis Curtii de Apel Bucuresti. In actul aflat la dosar, seful Executivului spunea ca, dat fiind demnitatea pe care o ocupa, un premier nu are obligatia de a-si motiva decizia de a demite un subsecretar de stat. "Primul-ministru, in exercitarea atributiilor sale prevazute de art. 15 alin. 1 lit a) din Legea nr. 90/2001, nu are obligatia de a-si motiva decizia, deoarece o asemenea hotarare este expresia unei prerogative constitutionale privind conducerea Guvernului si a autoritatilor subordonate acestuia. Singurul criteriu de care este tinut primul ministru, intr-o asemenea situatie este acela al oportunitatii in vederea imbunatatirii actului de guvernare", se arata in documentul trimis de premier Curtii de Apel Bucuresti. Cu alte cuvinte, a explicat Niculescu, "eu am fost demis fara a fi invocat nici un argument plauzibil, nici un motiv palpabil". Instanta a anulat insa decizia de demitere a istoricului dandu-i castig de cauza lui Niculescu printr-o sentinta care ii permite acestuia sa isi reia functia de vicepresedinte al INMER. Decizia finala a Curtii de Apel stipuleaza insa ca si in cazul functiilor de demnitate publica trebuie sa existe prevederi legale care sa limiteze exercitarea puterii discretionare. "Trebuie sa existe si in cazul functiilor de demnitate publica numite, anumite prevederi legale care sa limiteze puterea discretionara a unor autoritati publice, pornind de la drepturile consacrate de Constitutie cetatenilor si de la posibilitatea conferita de Legea contenciosului administrativ instantelor de a cenzura excesul de putere". (R.G.)
Despre autor:
