60 de personalitati ale societatii civile sar in apararea presedintelui Basescu, atacindu-i in acelasi timp violent pe cei care doresc suspendarea sefului statului.

Contestat vehement de opozitie si de liberalii care ii pregatesc suspendarea, Traian Basescu continua sa aiba un aliat fidel intr-o parte a societatii civile romanesti, care a lansat ieri un apel in favoarea sa catre clasa politica.

„Criza politica pe care o traim astazi isi are de fapt originea in teama celor care se simt dintr-o data amenintati de trei initiative mai importante ale actualului presedinte al Romaniei: razboiul declarat coruptiei, desecretizarea arhivelor Securitatii si condamnarea comunismului", se arata in scrisoarea semnata printre altii de Gabriel Liiceanu, Vladimir Tismaneanu, Traian Ungureanu, Sorin Alexandrescu, Mircea Cartarescu, Tom Gallagher, Stere Gulea sau H.-R. Patapievici.

Acestia considera ca detractorii actualului presedinte sint cei care „au chemat in repetate rinduri minerii in Bucuresti" si care acum se apara folosind „minciuna la scena deschisa, prezentarea distorsionata a situatiilor, atitarea populatiei prin discursuri demagogice, campanii de discreditare prin posturi de televiziune si ziare, tupeul sau violenta limbajului si amenintarea". In aceste conditii, semnatarii apelului considera „rusinoasa" si „fara absolut nici un motiv temeinic" tentativa de aplicare a procedurii de demitere a lui Basescu.

Citeste si: Intelectualii lui Basescu?, un comentariu de Cristian Patrasconiu Va prezentam in continuare textul scrisorii: Pe fundalul unei dispute paguboase pentru intreaga tara intre presedintele Romaniei Traian Basescu si prim-ministrul Calin Popescu Tariceanu, asistam la nasterea unei crize politice care ameninta sa ia proportii.

In plus, precaritatea aliantei PD-PNL a permis revenirea agresiva la rampa a partidelor din opozitie (PSD, PC, PRM), singurele de altfel care, incapabile sa-si refaca imaginea in ochii electoratului, ar avea ceva de castigat de pe urma acestui scandal.

De aici si imposibilitatea instalarii noastre intr-un climat de seninatate si incredere, de care aveam atata nevoie dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Criza politica pe care o traim astazi isi are de fapt originea in teama celor care se simt dintr-o data amenintati de trei initiative mai importante ale actualului presedinte al Romaniei:

1. faptul de a fi declarat razboi coruptiei, indiferent de unde venea ea, si asta nu numai in vorbe, cum se facuse pana atunci;

2. cererea de desecretizare a tuturor arhivelor Securitatii;

3. condamnarea recenta, printr-un discurs exemplar, a comunismului si a ravagiilor facute de el in Romania. Din acest moment, Traian Basescu a devenit tinta atacurilor concertate ale celor care si-au simtit clatinate afacerile, impunitatea, posibilitatea perpetuarii statului oligarhic postcomunist.

Ei se apara utilizand o impletire de tehnici de „lupta politica" care au deja traditie in societatea romana postbelica: minciuna la scena deschisa, prezentarea distorsionata a situatiilor, atatarea populatiei prin discursuri demagogice, tehnica hotului care striga „prindeti hotul!", campanii de discreditare prin posturi de televiziune si ziare, tupeul, violenta limbajului si amenitarea. Invocand legi si proceduri ale democratiei, cei care au chemat in repetate randuri minerii in Bucuresti batjocorind premisele elementare ale democratiei, cei care si-au anexat sistematic institutiile statului, ignorand cu desavarsire binele comun si urmarindu-l numai pe al grupului din care fac parte, joaca rolul ingrijoratilor de soarta tarii.

Ei acuza derapajele unui presedinte care pericliteaza „linistea tarii" si provoaca „neasezarea ei". Cei care, vreme de 10 ani, au tinut la putere „un presedinte pentru linistea lor" intra intr-un profund disconfort cand au in fata un personaj care pare sa devina un presedinte pentru alte coordonate istorice.

„Scandalurile" pe care actualul presedinte le creeaza provin din zgandarirea focarelor de infectie, ignorate pana acum, ale societatii noastre. Din ideea ca societatea romana nu se poate redresa continuand sa accepte si sa bage sub covorul istoriei gunoiul politic acumulat in „anii tranzitei".

Ceea ce constatam in clipa de fata este o ruptura a majoritatii clasei politice romanesti de mersul firesc al istoriei si de dorintele si aspiratiile majoritatii poporului roman. Aceasta este adevarata criza politica pe care o traverseaza acum Romania.

Reprezentantii acestor partide sunt gata sa sacrifice nevoia noastra de calm social si de constructie in noile structuri UE de dragul perpetuarii intereselor proprii. Prin comportamentul lor, reprezentantii acestor structuri politice au discreditat in ochii populatiei economia liberala si institutiile democratice ca singure solutii de iesire a Romaniei din marasmul ei istoric.

Pentru ei, poporul roman continua sa fie o masa de manevra ce poate fi prostita cu televiziuni si ziare (care, cand nu sunt pur si simplu aservite, traiesc din goana imorala dupa scandal), cu tehnici de intoxicare, cu diversiunea scandalurilor create, cu fluturarea primejdiilor inventate, cu false legalisme.

Niciodata de 17 ani divergenta de interese dintre clasa politica creata in jurul fostului activ de partid comunist, al fostei Securitati si al noilor oligarhii financiare, pe de o parte, si dintre binele modern si recivilizator pe care il merita poporul nostru dupa decenii de cosmar istoric, pe de alta parte, nu a fost atat de mare.

Victoria acestei clase politice ar face parte dintr-un lung sir de victorii pe care, in ultimii 60 de ani, grupuri de indivizi cinici si bine organizati le-au repurtat impotriva poporului roman si a istoriei sale.

In clipa de fata se incearca de fapt o noua mistificare a istoriei noastre. Primului presedinte roman care da semne ca e dispus sa aduca tara pe drumul pe care ar fi trebuit sa se aseze in urma cu 17 ani i se creeaza - si asta, culmea!, tocmai de catre cei care au pus sistematic in pericol institutiile democratiei - un portret de infractor politic si de potential dictator.

Rusinoasa tentativa de a aplicare a procedurii de demitere a presedintelui Romaniei, fara absolut nici un motiv temeinic, este o dovada in acest sens.

Noi, cei care semnam aceste randuri, avem incredere in instinctul politic al electoratului roman. El va sti sa distinga in tesatura acestei comedii politice parlamentare primejdia unei noi poticniri de proportii a societatii romanesti pe drumul istoriei sale.

Sorin Alexandrescu, Vlad Alexandrescu, Dragos Paul Aligica, Stefan Andreescu, Vasile Astarasfoaie, Adriana Babeti, Hannelore Baier, Alexandru Beldiman, Magdalena Boiangiu, Lidia Gheorghiu Bradley, Corin Braga, Alexandru Calinescu, Mircea Cartarescu, Magda Carneci, Ruxandra Cesereanu, Livius Ciocarlie, Eugen Ciurtin, Andrei Cornea, Aurelian Craiutu, Dorin Dobrincu, Vasile Docea, Sabina Fati, Iulian Fruntasu, Florin Gabrea, Tom Gallagher, Armand Gosu, Stere Gulea, Sorin Iliesiu, Alexandru Lazescu, Gabriel Liiceanu, Viorel Marineasa, Mircea Mihaies, Dan C. Mihailescu, Mihail Neamtu, Virgil Nemoianu, Vlad Niculescu, Andrei Oisteanu, Dumitru Oprea, Anca Oroveanu, Rodica Palade, Serban Papacostea, Horia Roman-Patapievici, Horatiu Pepine, Dan Perjovschi, Lucian Petrescu, Ileana Pintilie, Andrei Pippidi, Valentina Pop, Tania Radu, Victor Rebengiuc, Lavinia Stan, Dan Tapalaga, Vladimir Tismaneanu, Gelu Trandafir, Florin Turcanu, Traian Ungureanu, Daniel Vighi, Sever Voinescu, Smaranda Vultur, Serban Radulescu-Zoner, Alexandru Zub.

Lista ramane deschisa.