Un profesor din Cluj va trata tulburarile de atentie, fobiile si anxietatile cu o tehnologie care pare smulsa din SF-urile clasice: isi va duce pacientii intr-o lume virtuala pe care o va folosi drept tabara de antrenament impotriva celor mai groaznice spaime ce le hartuiesc gindurile.

Castile, manusile, scaunele si softurile care ii vor trimite gradat si controlat pe pacienti in cosmarurile lor cele mai negre ca sa ii invete incet-incet sa le albeasca vor ajunge din Statele Unite la Institutul International pentru Studii Avansate de Psihoterapie si Sanatate Mentala Aplicata din Cluj. „Printr-un program de calculator ii putem trimite pe cei care au frica de inaltime pe un virf de munte sau ii putem pune pe cei care au fobie de paianjeni fata in fata cu un paianjen. Pe un agorafob il vom proiecta in spatii deschise si am luat un soft care ne permite sa adaptam programul la o anumita fobie, pe care o are pacientul. Daca avem un pacient cu fobie de ciini, inlocuim paianjenii din programul initial cu ciinii", descrie tehnologia Daniel David, presedintele Institutului si al Asociatiei de Psihoterapii Cognitive si Comportamentale din Romania. Institutul condus de el este un parteneriat intre Universitatea „Babes-Bolyai" din Cluj si „Albert Ellis Institute" din New York.

Sedintele de terapie virtuala le vor completa pe cele de psihoterapie cognitiva si comportamentala, pe care le practica deja David. „Nu am ajuns inca la nivelul holospatiului din «Star Trek», dar reprezentarile din realitatea virtuala sint destul de apropiate de cele reale. Prin realitatea virtuala pacientii se vor putea misca in directia dorita cu ajutorul manusii", garanteaza veridicitatea scenelor psihoterapeutul.

Tratament pentru soldatii din Irak

Tehnologia virtuala dezvoltata de Institutul de Tehnologii Creative, de la Universitatea din California de Sud, va fi folosita la Cluj, pentru prima data in lume, pentru a educa atentia copiilor cu ADHD (n.r. - deficit de atentie cauzat de hiperactivitate), pe care nici cel mai talentat si dedicat profesor nu i-ar putea face sa se concentreze la lectii: „Pina acum, realitatea virtuala era folosita pentru a diagnostica tulburarile de atentie. Copiilor cu ADHD le lipseste toleranta la frustrare. Programul ii proiecteaza intr-o clasa virtuala si le cere sa indeplineasca niste sarcini, mai intii foarte simple, apoi din ce in ce mai complexe, in contextul in care exista niste factori care le distrag atentia, tocmai pentru a le creste toleranta la frustrare", spune Daniel David, care s-a folosit terapeutic de realitatea virtuala pe cind lucra in Statele Unite. Lumea virtuala in care vor putea ajunge in curind clujenii i-a alinat, in America, pe cei care sufera de pe urma arsurilor sau pe soldatii care se intorc din Irak cu stres posttraumatic, spune David: „S-a constatat ca durerea data de arsuri se diminueaza in momentul in care pacientii sint inconjurati de imagini cu zapada si gheata". Daniel David a comandat pina acum programele pentru educarea atentiei, pentru fobii si pentru stresul posttraumatic: „Pe acesta din urma m-am gindit ca putem sa-l adaptam la conditiile din tara, sa-l folosim de exemplu in cazul soldatilor care merg la inundatii".

Terapie cu scene sfinte

La terapia clasica, in care pacientul se asterne cit e de lung pe o canapea si isi povesteste traumele mai vechi sau mai proaspete, mai exista de citiva ani in Romania si alte variante mai creative. Intr-un grup de psihodrama, de exemplu, clientul isi face din viata o piesa de teatru si isi distribuie colegii de grup terapeutic in rolurile personajelor care ii chinuiesc sau ii bucura existenta: „Le spune cum arata persoana, ce gesturi are, cum vorbeste, care sint relatiile si ceilalti actioneaza conform regiei protagonistului. Dupa aceea, cei care au interpretat rolurile povestesc ce au trait, ce au simtit, cum vad ei problema astfel incit protagonistul sa aiba o idee despre ce simt seful lui, sotia lui, colegii lui cind interactioneaza cu el", spune Maria Roth, profesor la Universitatea „Babes-Bolyai" din Cluj si conducatoare de grup de psihodrama. Cei care vor sa se autocunoasca prin psihodrama au nevoie in medie de 120 de sedinte de grup, iar sedintele de psihodrama facute in weekend se pot intinde pe 18 ore cumulate vinerea, simbata si duminica. Cine-i aplecat inspre cele sfinte poate alege varianta cu personaje si intimplari religioase a psihodramei, bibliodrama: joaca scene din Biblie si trage invataturi psihologice din ele.

Copiii timizi deseneaza in culori reci

Psihologul Daniela Gheorghe din Bucuresti ii lecuieste pe copii de timiditate sau de metehne cum vezi in „Pinocchio" prin art-terapie, in care artele - literatura, pictura, teatrul, modelarea lutului - sint folosite pe post de metode vindecatoare. Ca sa-si dea seama care le e profilul psihologic, Daniela Gheorghe ii pune intii sa picteze: „In functie de culorile si formele utilizate ne dam seama cum e copilul: rosul si negrul, de exemplu, denota agresivitate. Copiii timizi folosesc culorile reci, iar pensula abia atinge hirtia, copiii reprimati lucreaza foarte, foarte greu cu lutul, pentru ca nu se simt in stare sa se modeleze". La art-terapie fiecare copil inventeaza o poveste, iar terapeutul alege cite un personaj, o locatie, o intimplare sau o replica din povestea fiecarui copil si le pune laolalta intr-o poveste al carei final e o schimbare in bine: „Pentru copiii care se tem sa doarma singuri avem o poveste cu un catelus caruia ii era frica de intuneric deoarece credea ca din el ieseau fantomele. Un ingeras ii da puterea sa vada pe intuneric si el atunci isi da seama ca noaptea toate fantomele si monstrii dorm si ca in camera nu e decit el cu ingerasul", povesteste Daniela Gheorghe despre influenta puterilor supranaturale in ochii copiilor.

Hipnoza pentru depresivi Psihoterapeutul Daniel Bichis practica de sapte ani programarea neurolingvistica si a vazut cum ii marcheaza pe oameni mustruluielile parintilor si profesorilor: „Daca cineva iti zice in scoala ca nu ai talent pentru matematica sau desen, ca esti neindeminatic, ca nu poti duce lucrurile la bun sfirsit incepi sa ai impresia asta despre tine si sa fii asa. Lucrul asta are niste beneficii secundare, pentru ca daca ti se spune ca nu poti sa fii creativ, ramii intr-o zona de confort si nici nu-ti mai bati capul sa fii". Cind are un pacient depresiv, Bichis il readuce la o viata savuroasa folosind inclusiv hipnoza: „Un depresiv isi reduce propriile dorinte la minimum, isi limiteaza foarte mult viata si cind il intrebi ce isi doreste iti spune ca nu vrea nimic, ca vrea sa fie lasat in pace. Il aduc la o stare profunda de relaxare, echilibru si siguranta prin hipnoza si ii stimulez imaginatia, il intreb ce ar putea face daca nu ar exista constringeri. In functie de ce spune ca i-ar placea sa faca incercam dupa ce a iesit din transa sa gasim metodele prin care poate face acele lucruri".