Produsele traditionale romanesti se integreaza abia anul viitor

Protectia Uniunii Europene privind mancarea romaneasca traditionala isi continua amanarea. Daca initial produsele traditionale romanesti trebuiau sa primeasca protectia UE inca de la 1 ianuarie 2007, fiind apoi amanata pentru luna martie a acestui an adoptarea regulamentului si intrarea lui in vigoare, acum producatorii traditionali vor putea solicita protectie pe pietele europene de-abia de la 1 ianuarie 2008.
Aceasta amanare este cauzata in principal de faptul ca MAPDR nu a reusit sa transpuna in legislatia nationala modificarile facute de UE in acest domeniu la inceputul anului 2006, a declarat consilierul superior in MAPDR, pentru NewsIn,
Tudorel Balta. "Regulamentul Uniunii Europene cu privire la protectia produselor traditionale urmeaza sa-l adoptam si sa intre in vigoare la 31 martie 2007", declara, in urma cu o luna, Balta.
Ba, mai mult, acum reprezentantii MAPDR sunt de parere ca producatorii traditionali au nevoie de timp, pana la inceputul anului viitor, pentru a se familiariza cu cerintele comunitare.
In conditiile prezente, producatorii romani de produse traditionale nu vor putea accesa fondurile pe care UE le pune la dispozitie in acest an pentru promovarea acestei categorii de produse.
"Actul normativ prin care implementam normele europene privind produsele traditionale va fi publicat cel mai probabil in cursul lunii aprilie, dar va intra in vigoare la 1 ianuarie 2008, astfel incat producatorul traditional sa dispuna de suficient timp pentru a invata ce are de facut", a declarat consilierul superior in MAPDR. Obiectivul Ministerului Agriculturii a constat doar in identificarea posibilelor produse traditionale romanesti, astfel incat pana la sfarsitul anului 2006, au fost atestate aproximativ 820 de produse, a mai mentionat Balta. Pe aceasta lista este inscrisa o gama larga de produse, de la branza de burduf de Bobalna, cas afumat sau jambon de Bucovina, la salam de casa Tarnavioara, pastrama de oaie, carnatii de Plescoi sau prescuri. Ce se intampla mai departe cu aceasta lista nu stiu nici producatorii, nici reprezentantii Ministerului Agriculturii. "Noi am atestat doar produsele care sunt comercializate, iar daca din acestea unele vor avea succes, producatorii se pot asocia si pot solicita protectia Uniunii Europene. Acest sistem este voluntar, nu este obligatoriu ca toti producatorii sa ceara UE protectie pentru produsele lor", a mentionat Balta.

MADPR amana beneficiile unui produs protejat

MAPDR a solicitat o perioada de tranzitie de un an pentru implementarea normelor privind produsele traditionale, desi un produs protejat de Uniunea Europeana beneficiaza de anumite avantaje, de la fonduri pentru promovare pe piata comunitara, la un pret mai bun de comercializare.
Protectia oferita de Uniunea Europeana se realizeaza in functie de trei criterii, respectiv denumirile de origine, indicatii geografice sau caracteristici traditionale garantate. Un produs protejat poate garanta producatorului un pret bun de vanzare, deoarece atesta o calitate deosebita. In plus, Uniunea isi promoveaza produsele pentru a caror denumire ofera protectie.
Promovarea produselor traditionale romanesti este unul dintre obiectivele pe care Ministerul Agriculturii si-l propune pentru acest an. "Am alocat 35 de milioane de lei din bugetul anului 2007 pentru publicitate si promovare si vom acorda o importanta deosebita pentru produsele traditionale", a declarat secretarul de stat in MAPDR, Danut Apetrei. De asemenea, din fondurile europene destinate dezvoltarii rurale, de care vom beneficia de la inceputul anului viitor, se doreste sustinerea producatorilor traditionali pentru obtinerea certificarii.

UE protejeaza deja bauturile traditionale romanesti

Daca pentru produsele alimentare traditionale, Ministerul Agriculturii nu a reusit sa implementeze legislatia europeana, lucrurile sunt clare in privinta bauturilor traditionale. Romania a solicitat Uniunii Europene si a obtinut protectie pentru tuica, horinca, turt, vinars si palinca. Zetea, Valea Milcovului, Buzau, Arges, Zalau si Ardeleneasca de Bistrita sunt cele sase tipuri de tuica protejate de UE.
De asemenea, este protejata horinca de Maramures, Camarzana, Seini, Chioar si de Lapus. UE ne mai protejeaza cinci tipuri de vinars, anume de Tarnave, Vaslui, Murfatlar, Vrancea si Segarcea. Pentru rachiurile de fructe, Romania a obtinut recunoasterea Uniunii Europene pentru bauturile comercializate sub denumirea palinca, insotita de denumirea localitatii sau regiunea in care se fabrica.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe