Accesul anchetatorilor
la sistemele informatice
sa fie decis de judecator,
si nu de procuror. ""Marele merit al Ordonantei DIICOT este ca a adus in discutie problema lipsei de democratie a legislatiei romanesti privind atributiile parchetelor in general.""


Acestea sunt doar cateva dintre opiniile exprimate de reprezentantii societatii civile prezenti ieri la dezbaterea publica organizata de Secretariatul General al Guvernului (SGG), la initiativa premierului Calin Popescu Tariceanu, pe marginea controversatei ordonante suspectate de intruziune in viata privata.

CONTRE INTRE MINISTRI. Moderata de ministrul demisionar din fruntea SGG, Radu Stroe, dezbaterea a scos la iveala atat nemultumiri ale unor organizatii nonguvernamentale, cat si neintelegerea exacta a textelor de lege. Evenimentul a fost prilej de intepaturi intre ministrul Monica Macovei si ministrul Radu Stroe, sistemul ""contrelor"" perpetuandu-se si la nivelul secretarilor de stat. In fata criticilor societatii civile vizavi de textul ordonantei si fata de modul in care a fost trecuta ea prin Guvern, la sfarsitul anului trecut, Radu Stroe a spus ca ""se impune un proces de reevaluare a ansamblului juridic pe aceasta tema"". ""Inteleg ca e greu sa ai o alta pozitie acum!"", a venit si replica doamnei Monica Macovei, care a anuntat ca pentru a clarifica situatia a stabilit deja cu ONG-urile, la dezbaterea publica organizata de Ministerul Justitiei, sa modifice Legea 161/2003, si nu Ordonanta DIICOT (131/2006, ce modifica si completeaza Legea 508/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism).

CRITICI. Reprezentantul APADOR-CH, Diana Hatneanu, a criticat nu doar Ordonanta DIICOT, ci si Legea 161/2003, ca si Codul de Procedura Penala: ""Sistemul e cel care este prost. Vrem ca definitia clara a accesului la sistemele informatice sa fie introdusa prin modificarea tututor actelor normative. Competenta sa fie clara. Vrem ca autorizatia pentru accesul la aceste informatii sa fie data de judecator si vrem sa se introduca garantii reale, care sa previna abuzul, intruziunea in viata privata"", a spus reprezentantul APADOR-CH.

Membri Coalitiei pentru un Parlament Curat au criticat luni Ordonanta DIICOT, deoarece nu a introdus nimic nou in legislatie, singurul merit a acestui act normativ fiind aducerea in discutie a problemei ""lipsei de democratie a legislatiei romanesti privind atributiile parchetelor, in general"".

Reprezentantul Societatii Academice din Romania (SAR), Sorin Ionita, a afirmat ca aceasta ordonanta este irelevanta si nu vine cu nimic nou fata de legislatia anterioara. ""Marele merit al ordonantei DIICOT este ca a adus in discutie problema lipsei de democratie a legislatiei romanesti privind atributiile parchetelor, in general"", a spus Cristian Parvulescu, presedintele Pro Democratia. Alina Mungiu Pippidi, de la SAR, a fost de alta parere, aratand ca procurorii romani ar trebui sa aiba aceleasi drepturi ca procurorii din Statele Unite ale Americii. Procurorii se lupta cu oameni puternici, care au avocati buni, care nu s-au plans niciodata de abuzurile pe care le-ar fi facut Procuratura. ""Trebuie sa dam procurorilor niste instrumente legale pentru a strange dovezi impotriva marilor corupti"", a spus Pippidi.





EXPLICATII MINISTERIALE