Desi erau arestati din 31 octombrie 2006, Ilie Nelu si Adrian Gånceanu au putut primi vizita unor oficiali ai Ambasadei romåne in Bagdad abia pe 26 noiembrie. Din informatiile noastre, la acea data fusese terminata o ancheta demarata de SIE pe 10 noiembrie din care reiesea ca muncitorii romåni nu aveau legatura cu retelele de spionaj. Inainte ca aceasta verificare sa fie gata, ar fi fost o gafa ca diplomatii romåni sa le ofere asistenta unor persoane banuite de spionaj

Din documentele diplomatice oficiale rezulta ca americanii au inteles si ei ca nu este vorba de doi spioni abia pe 29 ianuarie, cånd au anuntat Ambasada Romåniei ca va fi grabita audierea finala a celor doua persoane detinute. Din punct de vedere al lumii serviciilor secrete, diferenta de doua luni intre cele doua verdicte demonstreaza o lipsa de incredere a aliatilor in informatiile strånse de romåni. Mai trebuie spus doar ca publicarea cazului a fost decisa tot dupa 29 ianuarie

Afacerea falsilor spioni din Irak demonstreaza un lucru deosebit de grav pent ru imaginea serviciilor secrete romanesti: americanii nu au o incredere nelimitata in Serviciul de Informatii Externe, chiar daca acesta este o componenta importanta a fortei pe care noi o punem la dispozitia aliatilor din NATO. Simpla analiza a datelor din aparent banalul caz al muncitorilor romani Ilie Nelu si Adrian Ganceanu, arata ca inca din 31 octombrie 2006, am fost tratati cu suspiciune de aliatii carora le-am dedicat si un nume de axa. Am identificat trei momente principale care arata etapele verificarilor al care am fost supusi probabil si noi ca tara, nu numai cei doi nefericiti care au ajuns in detentie.

11 noiembrie
Ilie Nelu si Adrian Ganceanu au fost retinuti la 31 octombrie. In mod normal, ei ar fi trebuit sa fie lasati sa-si contacteze ambasada. Nu li s-a permis acest lucru, ceea ce demonstreaza ca la acea data erau priviti ca spioni si nu se excludea faptul ca ei sa aiba un contact in randul diplomatiei romane. Abia pe 7 noiembrie, ambasada noastra din Kuweit este anuntata de reprezentantii firmei care ii angajase pe cei doi, compania americana Al-Morell.

Pe 10 noiembrie, Ambasada Romaniei la Bagdad primeste prima comunicare oficiala care consta intr-o informare asupra schimbarii locului de detentie a celor doi. O zi mai tarziu, celor doi li se permite sa sune in Romania. Din acest moment lucrurile devin complicate din punct de vedere diplomatic. Sigur, la acea data SIE facea deja rapoarte preliminare asupra contactelor avute de cei doi in Irak, iar SRI demarase verificari in Toplita si Galati pentru a vedea daca in anturajul lor sunt persoane ce pot fi suspicionate de spionaj.

26 noiembrie
Pe 13 noiembrie, ministrul Mihai Razvan-Ungureanu il informeaza pe presedintele Traian Basescu asupra retinerii celor doi. In nota se strecoara ideea ca poate fi vorba doar de o incalcare prin neglijenta a regulamentelor militare. Asta ne sugereaza faptul ca SIE si SRI facusera deja verificarile preliminare si nu rezultasera date care sa intareasca suspiciunea de spionaj. Primul contact al ambasadei romane la Bagdad cu cei doi arestati s-a consumat abia pe 26 noiembrie. Explicatia oficiala este ca pana atunci administratorii locului de detentie nu au vrut sa permita accesul la arestati decat pentru reprezentantii organizatiilor umanitare. Adevarul este altul. Dupa verificarile preliminare, SIE si SRI au demarat anchete complexe. Pana cand aceste anchete erau gata, ar fi fost o prostie din partea ambasadei romane sa se grabeasca sa acorde asistenta unor persoane care puteau fi spioni. Din informatiile noastre, pe 26 noiembrie 2006, SIE si SRI au terminat ancheta si au ajuns la concluzia ca Nelu si Ganceanu nu au legatura cu organizatiile de spionaj. Serviciile secrete au dat verde ambasadei ca sa intre la cei doi.

29 ianuarie
Avem acum la dispozitie toate probele care sa demonstreze ca la 26 noiembrie 2006 autoritatile din Romania stiau ca Nelu si Ganceanu nu sunt doi spioni si erau pregatite sa le acorde asistenta. Ce-au facut americanii? In mod normal, rapoartele celor doua servicii secrete romanesti ar fi trebuit sa se adauge la propria ancheta. Ba chiar, fiind aliati, documentele respective ar fi trebuit sa grabeasca eliberarea. Nu a fost asa.

Abia pe 29 ianuarie, americanii au fost si ei convinsi ca nu e vorba de doi spioni, ci doar de o copilarie pe care Nelu si Ganceanu o platisera deja cu trei luni de detentie.

De aici tragem concluzia ca americanilor le-au mai trebuit inca doua luni ca sa creada afirmatiile facute de SIE. Nu suna a relatie intre doi aliati, ci mai mult a subordonare intre un sef de banda si un simplu bataus din solda.

(Lidia Popeanga,Al. Racoviceanu)

Democratii regreta etern

PRM: Un act justificat,dar vina e a lui Basescu