Recomandarile despre statutul Kosovo, prezentate ieri de trimisul ONU Marti Ahtisaari, prevad o independenta de facto, sub supraveghere internationala, dar fara a mentiona cuvintul independenta.

„Partea de nord a Kosovo (unde locuiesc sirbii) se va desprinde. Independenta Kosovo va face ca vocea sirbilor moderati sa nu mai fie ascultata de nimeni." Aceasta este reactia lui Oliver Ivanovic, un politician sirb moderat citat de IHT.

Exista deci temeri ca recomandarile, care sint foarte tehnice, detaliate si exprimind echilibrul fragil al situatiei, vor fi primite cu violenta de catre sirbi.

Premierul Serbiei (actual si probabil si viitor), Vojislav Kostunica, a refuzat sa se intilneasca ieri cu Ahtisaari, pasind aceasta sarcina presedintelui Boris Tadic. Kostunica a declarat ca independenta Kosovo nu va fi acceptata de Serbia si l-a convins pe presedintele rus Vladimir Putin sa ameninte cu veto in Consiliul de Securitate daca trimisul ONU recomanda independenta.

Sirbii, rupti de „patria-mama"

Insa cei care vor accepta cel mai greu o eventuala independenta a Kosovo sint sirbii din nordul provinciei Kosovo (care reprezinta 6-7% din populatia de doua milioane a provinciei), temindu-se ca ar putea deveni tintele unor abuzuri.

Pe de alta parte, reprezentantii guvernului albanez al provinciei arata ca, intr-un viitor stat multietnic si multicultural cum este prevazut in raport sa devina Kosovo, sirbii nu vor avea probleme. Sirba va fi recunoscuta ca limba de stat, sirbii din Kosovo urmind sa se numere printre cele mai mici grupuri minoritare din lume a caror limba este oficiala, cel putin asa a declarat pentru „Cotidianul" Dardan Velija, consilier politic al premierului Agim Ceku.

Albanezii, relativ multumiti

Velija a explicat ca raportul lui Ahtisaari „recunoaste suferintele prin care au trecut kosovarii si reprezinta o recunoastere a aspiratiilor catre independenta ale acestora". El spune ca textul este un bun punct de pornire a discutiilor si ca, departe de a da prea mult albanezilor, ii avantajeaza pe sirbi. „Nu sintem de acord ca municipalitatile sirbe care vor fi create vor putea fi finantate de Belgrad, pentru ca astfel vor ramine sub influenta politica a Serbiei." Velija mai spune ca guvernul albanez „nu e multumit ca viitoarea Forta de Securitate din Kosovo nu va putea fi construita pe baza Corpului de Protectie din Kosovo". Ahtisaari a recomandat construirea politiei de la zero pentru a calma temerile sirbilor de influenta a elementelor din fostul KLA (armata de eliberare din Kosovo), care ar fi inca prezente in Corpul de Protectie.

Chiar daca exista semne ca raportul nu va fi primit bine de sirbi, cel mai probabil este ca el va reprezenta doar punctul de pornire intr-o serie de negocieri care vor dura ani intregi. Pozitia intransigenta a lui Kostunica ar putea fi moderata prin puternice presiuni din partea UE, desi deocamdata el a dat semne ca este mai interesat sa pastreze Kosovo decit sa vada Serbia in UE.