PNL se pregateste pentru momentul cand se va trezi cu tot Guvernul pe cap. Se va razbuna si pe Basescu!

PNL se pregateste sa guverneze singur

Surse din Alianta sustin ca Tariceanu s-ar putea prezenta in fata Parlamentului in circa o saptamåna pentru a prezenta o formula restrånsa a Guvernului n Aceasta ii va exclude pe ministrii PD si UDMR din Executiv

Un prim semn este refuzul Guvernului de a publica in Monitorul Oficial, de peste o luna, noua organigrama a Ministerului Educatiei

Aceasta, intrucåt ministrul Mihail Hardau si intreaga sa echipa democrata urmeaza sa fie debarcati

Un alt semnal ca PD nu mai e agreat in Guvern e refuzul premierului de a numi secretarii de stat democrati in posturi

Un exemplu este Viorel Comanita, a carui numire la conducerea ANAF e amånata pe termen nedefinit de Tariceanu

In acest context, liberalul Bogdan Olteanu recunoaste ca sunt sanse ca unii liberali sa voteze pentru suspendarea presedintelui, care a pornit lupta impotriva PNL

Personal, Olteanu isi doreste un PSD puternic si vigilent. Cazul lui Virgil Ardelean, seful DGIPI, este elocvent pentru criza prin care trec ministeriatele din Guvernul Tariceanu

„Vulpea“ si-a depus demisia, anul trecut, din cauza lui Hayssam. Ardelean a ramas, insa, in functie, semnånd acte oficiale, dar cu demisia inregistrata si nesemnata de prim-ministrul Romåniei
O situatie mai putin obisnuita, care a pus pe jar intregul Minister al Educatiei, este data de faptul ca nici pana la aceasta ora nu a aparut in Monitorul Oficial noua organigrama a institutiei. Noua structura administrativa, conceputa in mare secret de catre ministrul Mihail Hardau, a fost adoptata prin HG, la ultima sedinta de Guvern de anul trecut, impreuna cu organigramele altor trei ministere: Cultura, Justitie si Interne. Cele trei documente pentru ministerele amintite au fost publicate imediat dupa sarbatorile de iarna, in schimb cel al Ministerului Educatiei, nici pana in ziua de astazi.

PNL pregateste debarcarea lui Hardau de la MEC
Surse din cadrul institutiei guvernamentale sustin ca publicarea organigramei in Monitorul Oficial a fost blocata la nivel foarte inalt, deoarece Partidul National Liberal pregateste debarcarea ministrului educatiei, cu echipa cu tot. Lucrurile se leaga, deoarece secretarul de stat cu invatamantul superior, Dumitru Miron, membru al Partidului Conservator, continua sa fie pe functie, in conditiile in care acest partid politic s-a retras de la guvernare. „Prin urmare, nu are nici un rost o noua schimbare inaintea altei schimbari“, ne-a precizat sursa citata.

O alta varianta vehiculata drept explicatie pentru aceasta situatie este aceea ca multe persoane influente din minister ar fi intervenit pe langa Guvern pentru amanarea publicarii organigramei. In opinia unor functionari, aceasta varianta este mai putin plauzibila. Pozitia oficiala asupra acestei probleme am primit-o de la consilierul personal al ministrului educatiei si cercetarii, Oana Badea: „Dupa cum stiti, Ordonanta de Guvern a fost aprobata pe 22 decembrie. Din acel moment, soarta documentului nu mai tine de Ministerul Educatiei, iar publicarea acestuia intra in responsabilitatea Guvernului. Noi nu stim de ce se intarzie acest lucru“.

Dupa cum a mai relatat „Gardianul“, surse din minister sustin, printre altele, ca ministrul Hardau vrea sa readuca la invatamantul superior Oficiul National de Burse, sa desfiinteze secretariatul general si sa desfiinteze unele directii generale.

Viorel Comanita, sef la ANAF in alta guvernare
Numirea presedintilor unor agentii sau autoritati guvernamentale care, conform algoritmului politic, trebuie sa provina din alte partide decat PNL se va amana pana la momentul restructurari Guvernului, ne-au declarat surse din Alianta D.A. Este cazul tuturor sefilor de institutii care au fost demisi sau care au renuntat de buna voie la functiile pe care le detineau.

Cel mai recent exemplu este cel al lui Viorel Comanita, propus de PD pentru functia sef al Fiscului, in locul lui Sebastian Bodu, demis recent de premierul Tariceanu. Desi ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, si-a dat acordul de principiu inca din 26 ianuarie pentru numirea lui Comanita in functia de presedinte al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), premierul a evitat sa semneze decizia de instalare a acestuia in functie pana la aceasta data. Mai mult, joi seara, premierul a declarat ca numirea presedintelui ANAF, in persoana lui Viorel Comanita, „nu constituie o graba“, in conditiile in care dupa demiterea lui Sebastian Bodu din aceasta functie, a fost numit un sef interimar, vicepresedintele ANAF, Daniel Chitoiu, cunoscut ca facand parte din cele mai influente cercuri liberale. „Voi face numirea la momentul oportun“, a declarat premierul.

Numai ca Viorel Comanita nu va fi numit niciodata in acest post. Surse din Alianta ne-au declarat ieri ca noul presedinte al ANAF va fi numit o data cu noua propunere de guvernare, restructurata. Numai ca acesta nu va fi Viorel Comanita, ci altcineva, acesta fiind, de altfel, singurul motiv pentru care s-a tot amanat aceasta numire.

„Intr-o saptamana va fi prezentata noua formula de guvernare in fata Parlamentului. Va fi un Guvern monocolor, liberal. PD-istii il vor vota, iar PNL-istii nu-l vor suspenda pe presedinte“, au spus sursele citate.

La finele lui ianuarie, Tariceanu l-a demis pe Sebastian Bodu din functia de presedinte cu rang de secretar de stat al ANAF, „pentru inducerea in eroare a opiniei publice in legatura cu masuri ale Guvernului, prin declaratii de ordin politic“.

Virgil Ardelean - un ministru secretar de stat fara functie
Cazul directorului Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna, chestorul Virgil Ardelean, este elocvent pentru criza prin care trec ministeriatele din Guvernul Tariceanu. „Vulpea“ si-a depus demisia, anul trecut, in plin scandal privind fuga lui Omar Hayssam din tara. El a apelat la acest act unilateral de vointa alaturi de sefii principalelor servicii secrete si alaturi de procurorul general al Romaniei, Radu Timofte, directorul SRI, Gheorghe Fulga, directorul SIE, respectiv Ilie Botos, seful Ministerului Public, implicati mai mult sau mai putin direct in acest caz. Spre deosebire de acestia din urma, chestorul Virgil Ardelean a ramas in functie, semnand acte oficiale, dar cu demisia inregistrata si nesemnata de prim-ministrul Romaniei. Au trecut mai bine de sase luni de cand Virgil Ardelean si-a inaintat demisia premierului Calin Popescu Tariceanu, dar acesta din urma nu a dat nici o rezolutie pe ea. Seful serviciului secret din Ministerul Administratiei si Internelor este, practic si teoretic, un ministru secretar de stat fara functie.

Liberalii vor un PSD puternic

Basescu,amenintat printre dinti de Bogdan Olteanu
Presedintele Camerei Deputatilor, liberalul Bogdan Olteanu, il acuza pe seful statului ca a pornit lupta impotriva PNL, desi opozitia ii pregateste suspendarea. Olteanu spune ca in PNL opiniile sunt impartite, presedintele a incalcat regulile politicii, iar printre liberali nu exista doar simpatii prezidentiale, asa ca unii ar putea vota pentru suspendarea locatarului de la Cotroceni. Decizia PD de a merge singuri la europarlamentare a diminuat sansele Aliantei de a invinge PSD. Pe de alta parte, Bogdan Olteanu spune ca isi doreste un PSD treaz, puternic si vigilent.

R: Peste cateva zile incepe o noua sesiune parlamentara. Cum v-ati pregatit, ati facut achizitii noi ?

B.O.: Din ce stiu eu, nu sunt achizitii spectaculoase, nu am cumparat nici covoare, nici masini noi. Dar lansam din 5 februarie, primele trei comisii transparente, ceea ce inseamna ca la Comisia Juridica, cea de Administratie si de Buget-Finante vor functiona sistemele de inregistrare audio si video a dezbaterilor, care vor fi pe site-ul Camerei Deputatilor, dupa modelul celor din plen. Am incercat sa facem acest lucru din toamna, dar nu am avut bani, echipamentele au costat destul de mult si a trebuit sa facem rost de fonduri prin transfer de la alte capitole bugetare. E un sistem care sigur ca permite si verificarea prezentei si vei vedea cine e prezent la sedinta comisiei. Activitatea legislativa va fi astfel mult mai transparenta.

- R: Veti avea de acum alte pretentii de la parlamentari, se muta centrul de greutate al activitatii legislative pe dezbaterile din plen?

B.O.: Din fericire, presiunea legislativa va scadea mult in aces an. Daca in mod normal lista prioritatilor legislative ale Guvernului era de 100-150 de proiecte legislative intr-o sesiune, acum Executivul ne-a trimis 41 de proiecte. E o evolutie spre normalitate. Intr-un parlament al unei tari UE se voteaza 40-50 de legi intr-un an, dar sigur ca se dezbat mai serios, mai implicat, cu invitarea partilor interesate, cu reprezentanti ai societatii civile, ai industriei de profil, astfel incat efectele unui proiect de lege sa fie comensurate inainte ca el sa devina proiect de lege, ci nu dupa. Noi am fost mereu intr-o cursa contra-cronometru, stiti toate calendarele pe care a trebuit sa le indeplinim si pentru asta de multe ori calitatea a avut de suferit. Dar am trecut de acel moment, iar acum vreau sa crestem si volumul, si calitatea dezbaterilor si in comisii si in plen, sa desfasuram in paralel dezbateri si consultari publice si va fi si un parteneriat cu ONG-uri pe tema aceasta. Sper ca la inceputul acestei sesiuni sa modificam si Regulamentul, astfel incat sa se permita si participarea la comisii a expertilor si reprezentantilor ONG-urilor specializate

R: Legea referendumului intra in prima serie a dezbaterilor?

B.O: Vor fi mai multe legi prioritare, cum sunt Legile sigurantei nationale, cu ecou puternic. Desigur Legea referendumului votata in Comisia Juridica a camerei e pe primele locuri ale ordinii de zi de saptamana viitoare. Apoi, tot ca prioritati cred ca va exista un proiect cu privire la deschiderea arhivelor, iar prin primavara vor aparea proiecte de modificare a Codului Fiscal, din partea opozitiei.

R: PNL a declarat ca-si asuma Legile securitatii, care mai este acum situatia ?

B.O.: Noi am promis si vom propune luni parlamentarilor PNL sa le semneze ca initiatori , pentru ca marti sa le supunem in dezbatere publica.

R:In varianta Guvernului?

B.O.: Da, fara indoiala, urmand sa fie supuse dezbaterii si amendarii in comisii si apoi in plen.

R: Si ce sanse vor avea pentru a fi adoptate in conditiile in care partidele Aliantei sustin variante separate ?

B.O: Nu am nici cea mai vaga idee, pentru ca acestea sunt legi cu incarcatura politica destul de mare, ele tin de viziuni diferite asupra organizarii institutiilor publice, libertatilor individuale, sunt doua variante cu doua perspective de multe ori opuse. Varianta noastra este de a asigura prin aceasta lege garantarea libertatilor individuale, iar perspectiva opusa, cea sustinuta de serviciile de informatii, este de a da prin aceste proiete competentele sporite serviciilor.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe