Tipografii lumii se intalnesc, din patru in patru ani, la un fel de "olimpiada" a lor - doar ca "targul tipo" se afla mereu in acelasi loc, in orasul german Dusseldorf, la doar cateva zeci de kilometri de Mainz, orasul in care inventatorul Gutemberg a tiparit prima sa carte, in al XV-lea secol al acestei ere. O Biblie, fireste. Biblia lui Gutemberg a fost leit-motivul "olimpiadei" tipografice Drupa, desfasurata in 18 pavilioane ale Targului-expozitie din Düsseldorf: in 17 pavilioane functionau, pentru sutele de mii de vizitatori (!), echipamente clasice. Totul informatizat, fireste, dar functionand pe principiile ultracunoscute: tamburi, impresionare prin cerneluri, pe hartie, file taiate - cu rezultatul ca la capatul liniei tehnice, ieseau, in forma finita, carti, reviste, ziare. Totul ultraperfectionat - o masinarie gigantica, de pilda, automatizata integral, era capabila sa tipareasca 100.000 de carti pe zi - o adevarata uzina.
Pavilionul XVIII a fost insa locul de revelatie pentru produsul „carte", cel atat de iubit de intelectualii lumii. A fost pavilionul Rank Xerox, care ne-a aratat ispravile de care este capabila tehnologia DocuTeh, cea despre care - uimitoare coincidenta! - am si scris, in-
tr-o "anatomie a secundei" de prin 1998. DocuTeh inseamna cu totul altceva decat tehnologiile tipografice obisnuite, si anume, procedee prin fotografiere, fotoimpresionare. Incerc sa o descriu nu asa cum functioneaza, ci asa cum am inteles ca poate functiona.
Imaginati-va ca un editor - modern, neaparat! - achizitioneaza drepturile de autor la una, zece, o suta, o mie, chiar 100.000 de carti. El devine astfel editor unic si va face, cu cartile dobandite, urmatoarele operatiuni: 1. Le traduce in limbile de circulatie universala (dar este gata oricand sa traduca, sa zicem, "Razboi si pace", a lui Lev Tolstoi, si in limba norvegiana, daca i se cere); 2. Tehnoredacteaza cartile - pe computer, fireste - in mai multe variante (pentru persoane varstnice, de pilda, va alege, un corp mare de litera, pentru a nu-si chinui cititorul); 3. Propune mai multe variante de coperta si, la fel, de ilustratii interioare; 4. Anunta pe Internet eventualii editori detailisti de isprava; 5. Asteapta.
Ce se va intampla? Urmeaza conceptul: intai vinzi, apoi tiparesti! Un editor din Franta, de pilda, isi va face socoteala, in urma unui marketing (in librarii clasice, prin Internet, prin biblioteci publice), ca are nevoie de "Razboi si pace", in limba lui, dar numai in tiraj de, sa zicem, 300 de exemplare. Achizitioneaza, in consecinta, cartea, tradusa in limba franceza, de la editorul proprietar al drepturilor de autor, plateste doar pentru 300 de exemplare, alege, de exemplu, variantele a patra si a opta de tehnoredactare si variantele b, c si d la coperti, primeste, prin intermediul Internet-ului, "produsul" - sub forma de biti, platit prin bani electronici, adica prin card - si introduce discheta cu "Razboi si pace" in computerul care comanda masinaria DocuTeh pe care o are. Cartea va fi docutehizata, in cele 300 de exemplare, cu variantele cerute de cititor. Vrei o singura carte? Iti tipareste doar una. Cand vrei, la orice ora din zi sau din noapte, in orice tiraj mic. Subliniez: in tiraj mic, pentru ca pretul unui exemplar tiparit prin DocuTeh-izare este inca mare, asa ca pentru tiraje de genul celui pe care l-a atins recenta carte cu ispravile micului vrajitor Harry Potter (zeci de milioane de exemplare!) se face apel la masinaria clasica tipografia-uzina, mai rentabila, deocamdata, decat procedeul lui Rank Xerox. Si mai faceau DocuTeh-istii ceva, o actiune de vis: scanau - deci copiau fara sa atinga - insasi Biblia de la Mainz: un fascicul laser se plimba pe pagini, le "transvaza" pe un monitor, le corecta (!), iar platitorul putea cumpara, de la editorul aflat la fata locului, o copie direct de pe insusi exemplarul lucrat de primul tipograf al lumii! Consecinta: orice carte sau orice document tiparit, achizitionate de editorul de pe Internet, devine bun palpabil, pe care orice cetatean planetar iubitor de literatura si istorie si-l poate achizitiona!
Anatomia secundeiDrupa
Tipografii lumii se intalnesc, din patru in patru ani, la un fel de "olimpiada" a lor - doar ca "targul tipo" se afla mereu in acelasi loc, in orasul german Dusseldorf, la doar cateva zeci de kilometri de Mainz, orasul in care inventatorul Gutemberg
Cronica Romana - alte stiri si articole preluate pe 9AM
Discutii asupra articolului "Anatomia secundeiDrupa":
Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, 9AM incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.
