„Romania isi arata banii murdari la televizor", titra miercuri „Liberation", intr-un articol, preluat si de presa romana, care analizeaza criza politica de la noi ca pe un serial de televiziune. Si arata altfel?

De vreo doua saptamini, plecind de la „biletelul roz sau galben", viata noastra politica s-a inflamat peste masura, sta sa dea peste margini. Asta la televizor, pentru ca acesta este spatiul predilect al politrucilor nostri, de parca ar fi vedete mediatice, nu oameni cu responsabilitati, in grija carora cade administrarea afacerilor publice si, in fapt, destinele noastre. Doar ca, daca se mai gindesc la cele din urma, ei o fac doar in virtutea faptului ca noi sintem telespectatori si platitori de abonamente si de cablu, nu cetateni si contribuabili care platim impozite pentru altceva decit spectacolele politice de prost gust cu care sintem sufocati, vorba lui Lenin, „zi de zi si ceas de ceas, in proportie de masa". Nu mai sintem nici macar electorat, ci audiomat! Si asa, din spectacol in spectacol, am ajuns sa scoatem la taraba vorbariei fara sens subiecte grave, precum suspendarea presedintelui, caderea Guvernului, spargerea Aliantei de la guvernare, taxele neeuropene etc.

De doua saptamini, in afara protagonistilor, dnii Basescu si Tariceanu, ce se acuza reciproc ca-s prizonierii „grupurilor de interese" - ambii au dreptate, dar asta trebuie sa fie preocuparea organelor abilitate, nu spectacole pentru noi, „prostii"! - se perinda pe ecranele prea multora si jalnicelor televiziuni si-si dau cu parerea, cu competenta de capre, dar cu parti-pris-uri care-ti plesnesc in ochi, toata oastea de strinsura a politicii noastre postdecembriste, de la imbatrinitii in rele Iliescu, Voiculescu, Iorgovan, Stolojan la „tinerele sperante", unele penale, altele doar ratate, precum Seres, Udrea, Boureanu, Raluca Turcanu, Cosmin Gusa si cealalta jumatate a partidului pe care il pastoreste. Despre „marii barbati politici", de dimensiunile uriesesti ale unor Boc, Berceanu ori Geoana, nici nu mai vorbesc, ca mi s-a acrit. Si ca sa nu ramina doar politrucimea la festinul mediatic, iata, se inghesuie abitir si „jurnalistii&analistii", fara de care lucrurile ar putea parea prea de tot rafuiala politica. Desi, chiar asta este, iar cei din urma, „impartiali si echidistanti", nu sint mai lipsiti de parti-pris-uri decit cei prinsi direct in „joaca de-a masacrul".

Ce conteaza ca nu avem strategie postaderare credibila, ca se apropie euroalegerile? Noi avem spectacol pluralist de televiziune non-stop! Ce importanta are ca ciobanii habar n-au ce-i cu aderarea si ca piinea se scumpeste laolalta cu costul vietii? Avem circ. Batrinii romani erau mai intelepti, dadeau si una si alta. Noi dam doar bilci. Iar Jiji creste in sondaje, ca-l are in singe!