In 25 ianuarie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a obligat Romania la plata a 60.000 de euro catre Virgil Negoita, care si-a revendicat un imobil si terenul aferent. Negoita a solicitat instantelor romane sa anuleze contractele incheiate de stat cu chiriasii, deveniti intre timp proprietari. Curtea de la Strasbourg a decis ca Guvernul roman sa-i plateasca lui Negoita si 3000 de euro ca daune morale, dar si 300 de euro cheltuieli de judecata. In cazul cetateanului roman Virgil Negoita, rezident in New York, Curtea a constatat incalcarea mai multor articole care garanteaza respectarea dreptului la un proces echitabil, dreptul la respectarea vietii private a persoanei, dar si dreptul la libera circulatie. Potrivit Mediafax, Virgil Negoita, in varsta de 71 de ani, a facut o plangere la CEDO privind incalcarea dreptului sau de proprietate asupra unui imobil, ca urmare a respingerii de catre instantele interne a actiunilor sale in constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare incheiat de catre stat cu fostii chiriasi, desi, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, acesta redobandise dreptul de proprietate asupra imobilului in cauza.
Plangeri similare
Curtea Europeana considera ca situatia este asemanatoare celei din cauzele Strain si Paduraru impotriva Romaniei, cauze in care CEDO a apreciat ca vanzarea de catre stat a bunului reclamantilor catre terti - vanzare anterioara confirmarii definitive in justitie a dreptului de proprietate al reclamantilor - reprezinta o incalcare a dreptului prevazut de articolul 1 din Primul Protocol Aditional. Curtea a retinut ca vanzarea bunului lui Negoita, in baza Legii 112/1995, l-a impiedicat sa-si exercite dreptul de proprietate si ca nici o despagubire nu i-a fost acordata pentru aceasta lipsire de bun. De asemenea, CEDO subliniaza ca persoanele care se afla in situatia lui Negoita au dreptul la o indemnizatie egala cu valoarea de piata a bunului, care nu poate fi restituit, sub forma de titluri de valoare la Fondul Proprietatea. Acest fond insa nu functioneaza, in prezent, de o maniera susceptibila sa conduca la acordarea efectiva a unei despagubiri a reclamantului, informeaza Mediafax. In concluzie, CEDO a considerat ca privarea reclamantului de bunul sau, combinata cu absenta totala a unei despagubiri timp de aproape sase ani, a reprezentat o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu dreptul la respectarea bunurilor, garantat de articolul 1 al Primului Protocol Aditional la Conventie. In consecinta, CEDO a obligat statul roman la restituirea catre reclamant a imobilului si a terenului aferent acestuia sau la plata sumei de 60.000 de euro cu titlu de daune materiale.
Adoptarea Legii 112 in 1995 a determinat chiriasii din casele nationalizate sa cumpere apartamentele in care locuiau, pe sume mai mici comparativ cu valoarea de piata, iar proprietarii de drept, care reusisera intre timp sa obtina decizii judecatoresti irevocabile de retrocedare, au fost nevoiti sa deschida noi procese si in final sa depuna plangeri la CEDO. Numai in prima parte a anului 1997 au fost declarate 190 de recursuri in anulare impotriva hotararilor judecatoresti prin care se restituisera fostilor proprietari imobilele preluate de stat in perioada 1948 - 1989. De asemenea, in acelasi an, peste 1.700 de reclamatii ale romanilor privind incalcarea dreptului la proprietate se inregistrasera la CEDO.