Arhiva SIPA, sursa de santaj pentru Macovei

Judecatorul Viorica Costiniu, de la Curtea de Apel Bucuresti, in acelasi timp liderul celei mai importante asociatii profesionale a judecatorilor si procurorilor - Asociatia Magistratilor din Romania, a acordat un interviu ziarului ZIUA. Dialogul, pe care il prezentam in continuare, a abordat problemele actuale ale Justitiei romane, de la neajunsurile sistemului judecatoresc si pana la responsabilitatile Ministrului Justitiei si ale CSM.
Cum comentati Ordonanta DIICOT elaborata de ministrul Justitiei, care confera drepturi discretionare procurorilor DIICOT?
OUG nr.131/2006 a modificat la 29.12.2006 Legea nr. 508/2004, care in decurs de mai putin de doi ani, a mai fost modificata prin alte sapte acte normative. Aceasta instabilitate legislativa explica de la sine diletantismul, amatorismul si orientarea normelor juridice dupa placul sau interesul politicului la un moment dat. Ordonanta a fost ascunsa dezbaterii publice, nu are avizul CSM si este un munte de neconstitutionalitate. Prin acest act normativ se urmareste evitarea cenzurii judecatorului. Drepturi constitutionale, consfintite in CEDO, sunt practic anihilate prin instrumente legale contrare acestor norme si care nu justifica lupta impotriva unor anume domenii infractionale prin orice mijloace si cu orice costuri. Pe de alta parte, continutul acestei ordonante ne reaminteste obligatia asumata, dar nerespectata de ministrul Justitiei, aceea ca pana in decembrie 2005 sa fie elaborata legea unitara, de organizare si functionare a Parchetelor din Romania, obiectiv electoral prevazut si in programul de guvernare al actualei Puteri. Mentinerea unei stari de provizorat, emiterea de acte normative menite sa slabeasca - prin lipsa de unitate, convergenta si coeziune - sistemul judiciar, reprezinta, contrar discursului public prestat la nivel intern si international, vointa politica clara de destabilizare a Justitiei ca putere in stat.
V-au multumit afirmatiile ministrului Monica Macovei privind faptul ca Ministerul Justitiei s-a achitat de obligatiile privind informatizarea instantelor si Parchetelor?
De la initierea programului de informatizare, gestionat de Ministerul Justitiei, instantele au comunicat deficientele acestuia si mai ales problemele cu care se confrunta in aplicarea lui. Mai tot personalul utilizator a invatat sa foloseasca computerele si programul, din mers, de unul singur, fiecare dupa priceperea si inclinatia sa in acest domeniu. Calitatea programului de informatizare aplicat in instante denota ca Ministerul Justitiei a cheltuit prost fondurile alocate deoarece, spun colegii mei, programul in baza caruia ar trebui sa se realizeze statistica judiciara nu poate fi folosit intrucat este gresit elaborat, nu exista un modul care sa evidentieze activitatea biroului de executari penale; existenta numarului unic creeaza dificultati intrucat nu s-au operat modificari in program dupa luarea acestei masuri administrative; existenta numarului unic la inregistrarea dosarelor nu permite decat o identificare generica - civil/penal - in conditiile in care exista mai multe criterii, iar natura cauzelor este definitorie in repartizarea aleatorie; nu pot fi calificate unele cauze dupa obiect intrucat programul este deficitar, de exemplu o plangere nu poate fi identificata ca fiind prealabila sau contraventionala etc. Din deficientele de program se ajunge ca in ziua de vineri sa fie repartizate mai multe dosare decat in celelalte zile, cu efect asupra incarcaturii diferentiate a completului din acea zi. In alta ordine de idei, dar la fel de relevant, cand informaticienii, specializati din mers in sfera juridica, vor fi salarizati standardului pe care il pretinde rangul institutiei judiciare in care functioneaza, si calitatea umana si profesionala a acestora va fi o garantie ca programul se implementeaza la nivelul ridicat al cerintelor.
Lista lunga de esecuri
Ce esecuri/ neimpliniri imputati ministrului Macovei in administrarea Justitiei, si nu numai, de la inceputul mandatului sau si pana in prezent?
Lista este lunga si ea se inspira din propriul program de implementare a reformei in Justitie asumat de d-na ministru:
- amatorismul, diletantismul manifestat au avut drept efecte continuarea degringoladei legislative care a dus la elaborarea unor legi politice cu efecte juridice deosebite in planul circuitului civil;
- amanarea instalarii aparaturii pentru inregistrarea tuturor sedintelor de judecata, a aparaturii video in toate spatiile publice ale instantelor si parchetelor;
- nerespectarea celor peste 20 de termene asumate privind reorganizarea instantelor si Parchetelor;
- absenta de la CSM pentru care este si retribuita;
- turismul international practicat cu o frecventa ce i-a intrecut pe toti predecesorii la un loc;
- promovarea propriei imagini in detrimentul Justitiei ca sistem despre functionarea caruia are cunostinte mai mult de la soaptele binevoitorilor beneficiari ai gratiilor ministeriale;
- incapatanarea de a pastra nelegal arhiva SIPA, sursa de santaj si informatii.
Conform legii, multe atributii ale Ministerului Justitiei au fost transferate catre CSM. Cu toate acestea, in minister s-au pastrat directii cu activitati aproape similare, iar numarul personalului se cifreaza in jurul a 350-400 de incadrati, cu salarii care au fost asimilate magistratilor. In acelasi timp, in Franta, la 6500 de judecatori (fara procurori) Ministerul Justitiei functioneaza cu doar 165 de persoane. Problema ne intereseaza deoarece, pana in 2008, Ministerul Justitiei gestioneaza, si o face prost, bugetul Justitiei. La Ministerul Justitiei s-au facut angajari, imediat dupa instalarea noului ministru, dupa prietenii si recomandari colegiale.
Cat de corecte vi s-au parut alegerile de la CSM, inclusiv remarca prezidentiala vizavi de noul sef al Consiliului, Anton Pandrea? Raportul anual al CSM, prezentat sefului statului, v-a convins?
Prin interventia presedintelui Basescu, dl. judecator Pandrea a prins curaj sa-si propuna candidatura si sa-si invinga emotivitatea, iar pentru ceilalti, eventuali candidati, a fost un semnal ca numele celui invocat este agreat si sa se abtina de la o posibila alta initiativa. Greseala recunoscuta este pe jumatate iertata. De neiertat este faptul ca presedintele Romaniei care prezideaza, potrivit Constitutiei, fara drept de vot, sedintele CSM, a declarat ca nu cunoaste mecanismul, normele dupa care functioneaza aceasta autoritate. Membrii CSM fac o grava si periculoasa confuzie cu privire la cine sau in fata cui trebuie sa raporteze referitor la activitatea desfasurata peste an. Nu in fata presedintelui tarii, ci in fata magistratilor, pentru ca ei sunt singurii in fata carora ei sunt responsabili. La sedinta din 12.01.2007, membrii CSM ori si-au raportat lor insile realizarile, si-au promovat viitoarele initiative ori s-au prezentat, benevol, presedintelui tarii parca pentru a-i primi binecuvantarea. Raportul, in varianta sa de lucru, s-a dovedit binevoitor, conciliant, in nuante de roz, semnaland aspecte pozitive, care nu sunt de negat, si eventuale neimpliniri justificate, in plin proces de recuperare. Raportul CSM vorbeste de o lume diferita fata de cea a Justitiei reale in care eu si colegii mei imi desfasor activitatea.
Ce nerealizari imputati CSM in anul 2006 in raport de asteptarile magistratilor?
CSM este inca o institutie care trebuie sa-si castige credibilitatea din partea magistratilor, dar si a celorlalte autoritati. CSM este inca ignorat de minister, de Guvern si de Parlament in avizarea unor proiecte de legi. CSM nu si-a rezolvat problemele de imagine. Este greu sa accepti ca un membru CSM, incalcand legea, a ascuns activitatea sa de colaborator al Securitatii, recunoscuta in imprejurari ulterioare, si sa conduca programe ce vizeaza deontologia profesionala. Din interese absolut personale si materiale, sunt inca membri care refuza sa aiba activitate permanenta la CSM. Activitatea CSM este mult prea birocratica, functioneaza cu un personal constituit in trepte si nu intotdeauna in varianta cea mai optima. Decavarea de personal din Justitie pentru CSM a creat deja o stare aproape conflictuala cu instantele, de interesele carora nu se tine seama, dar carora li se pretinde succese pe ramura. Hotararile CSM nu sunt intotdeauna convingatoare, unele chiar prost motivate sau deloc. Exista tendinta actualului CSM de a deveni un alt minister cu pretentii de superioritate ce se reflecta in modul prin care se gestioneaza carierele magistratilor, uitandu-se ca ei, membrii, raspund la randul lor in fata magistratilor.
Legislatia si birocratia incetinesc reforma
Ce credeti ca ar trebui sa faca CSM pentru a restabili increderea publicului in Justitie si a intari domeniul raspunderii disciplinare?
Sa se implice in determinarea autoritatilor de a reanaliza legile Justitiei si a repara ce a permis, din punct de vedere legislativ, blocarea, birocratizarea si incetinirea reformei reale in Justitie. Sa reaseze raporturile dintre CSM si INM pentru o mai buna corelare a programelor de training; determinarea autoritatilor in elaborarea unor proiecte de modificare si corelare a actelor normative care vizeaza proprietatea si genereaza procese si cazuistica pentru CEDO; preluarea administrarii bugetului Justitiei de catre ICCJ pentru ca aceasta sa se comporte ca o putere in stat; reorganizarea instantelor si Parchetelor si determinarea Guvernului de a elabora proiectul legii de organizare si functionare a Ministerului Public, care in prezent functioneaza in baza mai multor acte normative, si mai ales regulamente; definitivarea statutului magistratului in concordanta cu cel european ca fiind de sine statator si nu reper pentru tot felul de categorii de asimilati; determinarea autoritatilor sa investeasca in Justitie fonduri pentru ca justitiabilul din orice colt al tarii sa beneficieze de aceleasi conditii logistice, dotari, si celeritate in instrumentarea actului de justitie, iar pe de alta parte sa dispara discrepantele si discriminarile profesionale intre diferite categorii de magistrati atat profesionale (conditii de lucru, instrumente etc) cat si salariale; atenta selectie a personalului in Justitie ca si calitate umana si profesionala, respectarea criteriilor valorice in evidentierea rangului profesional; sanctionarea corecta, obiectiva a abaterilor disciplinare vizand conduita acelor magistrati care sunt nedemni de profesia pe care o exercita; intransigenta fata de cei care comit infractiuni legate de actul de justitie.
In ce fel v-a afectat faptul ca presedintele Traian Basescu nu v-a dat cuvantul, ca reprezentant al AMR, la sedinta CSM din 12 ianuarie 2007, dar a preferat sa faca o remarca la coafura dvs?
In sedinta din 12.01.2007 a existat o vizibila comuniune de sentimente aproape paternale din partea presedintelui, care parca s-a erijat intr-un protector ad-hoc al CSM. Refuzul tacit de a da posibilitatea si altcuiva, AMR in speta, de a exprima un punct de vedere fata de activitatea CSM, analizata de ei intre ei, mi-a intarit convingerea ca nu se dorea exprimarea si a altor opinii care eventual ar fi stricat atmosfera de buna intelegere si condescendenta ce se instaurase. Pe scurt, nici un membru nu a miscat in fata presedintelui, iar domnia sa venise cu un mesaj a carui versiune nu a riscat sa-i fie contrazisa. Presedintele Romaniei, galant, ca intotdeauna cu doamnele, cu un atent spirit de observatie, a remarcat ca de la penultima sa prezenta furtunoasa la CSM (2006), la cea plina de candoare din anul acesta, a intervenit o schimbare a coafurii mele si nimic mai mult. Oricum, mai radicala a fost schimbarea de atitudine a presedintelui Romaniei fata de Justitie, decat noua mea tunsura.
n

---

Despre autor: