Adrian Iorgulescu a pus mana, in complicitate cu fosti functionari si primari ai Bucurestiului, pe subsolul si spatiile comerciale ale unor cladiri din centrul Capitalei fara sa arate cuiva ca ar detine un act de proprietate pentru 3754 mp. Valoarea
Adrian Iorgulescu a pus mana, in complicitate cu fosti functionari si primari ai Bucurestiului, pe subsolul si spatiile comerciale ale unor cladiri din centrul Capitalei fara sa arate cuiva ca ar detine un act de proprietate pentru 3754 mp. Valoarea de piata a terenurilor luate fara act de proprietate de catre Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania, unde Iorgulescu a fost presedinte, se ridica la 20 de milioane de euro. Presedintele Romaniei, Traian Basescu, cunoaste subiectul de pe vremea cand era primar general al Capitalei, perioada in care avea "convingerea clara ca s-a savarsit o frauda de proportii care a adus primariei pagube foarte mari".
O investitie donata statului
Povestea afacerii imobiliare de pe str. Ion Campineanu nr.24 si Calea Victoriei, blocurile 18A si 18 B, aflate in spatele magazinului Muzica, incepe in anul 1965, cand aceste cladiri sunt construite din fondurile statului, conform procesului-verbal de receptie definitiva, incheiat la data de 18.08.1965, intre S.P.C.-S.T.I. si Trust I Constructii - I.A.L. 16 Februarie. Magazinele din blocurile 18 A si 18 B au fost receptionate in 28.12.1961 si predate spre folosinta Uniunii Compozitorilor, restul finisajelor urmand a fi efectuate de Uniunea Compozitorilor. In 1965, Uniunea Compozitorilor doneaza Sfatului Popular al Raionului 16 Februarie investitiile in aceste imobile in valoare totala de 3.730.464,89 lei. Conform Actului de Donatie, nr.165 din 17 decembrie 1965, in baza hotararii Biroului Uniunii Compozitorilor luata in sedinta din 29 septembrie 1965 si cuprinsa in procesul-verbal de la aceiasi data, numita Uniune "doneaza Sfatului Popular al Raionului 16 Februarie investitiile in valoare totala de lei 3.730.464, 89 facute de dansa in imobilele proprietate socialista de stat din complexul de cladiri Cretulescu". Dupa aceasta donatie, Consiliul de Ministri al Republicii Socialiste Romania sub presedintia lui Ion Gheorghe Maurer ia o Hotarare, la 18 ianuarie 1966, nr.124, privind "atribuirea unor suprafete locative, proprietate de stat, in folosinta a Uniunii Compozitorilor din RSR pe timp de 11 ani". Atribuire cu specificatie expresa "in folosinta gratuita" pentru a compensa investitiile facute pana atunci de catre Uniunea Compozitorilor. In articolul unic al Hotararii Consiliului de Ministri sunt prevazute "suprafetele locative, totalizand 3547 m.p. din imobilele proprietate de stat, situate in Bucuresti, Calea Victoriei nr. 41-43, Bloc 18 A, si str. 13 Decembrie 24 (actuala strada Ion Campineanu), Bloc 18 B, in care functioneaza magazinele Muzica si Editura Muzicala". In 1975, prin Scrisoarea nr. 1130 adresata Consiliului Popular al Municipiului Bucuresti, Uniunea Compozitorilor preciza ca "predarea in anul 1966 s-a facut in schimbul folosirii gratuite pe timp de 11 ani cu incepere de la 1 ianuarie 1966 pana la 31 decembrie 1976". Prin aceasta scrisoare, Uniunea Compozitorilor a cerut o despagubire de 53.435 lei pentru perioada cat n-a stat in chirie, intre 20 septembrie 1974 si 31 decembrie 1976, despagubire pe care, de altfel, a si primit-o.
Primarul Halaicu de acord cu faptul ca donatia e irevocabila
In 1993, directorul Directiei juridica, legislatie, contencios a Consiliului Local al Municipiului Bucuresti, Florica Dutu, raspundea cererii UCMR de restituire a complexului de cladiri Cretulescu cu o nota ce a intrat in posesia ZIUA. UCMR si-a argumentat astfel cererea: "In anul 1965, deoarece s-au exercitat presiuni din partea forurilor de partid si de stat, pentru ca spatiul construit sa intre in proprietatea fondului locativ de stat, motivandu-se ca nu se concepe ca o institutie obsteasca sa detina proprietati, s-a formulat oferta de donatie autentificata sub nr. 6156/17 decembrie 1965 de Notariatul de stat al fostului Raion 16 Februarie". Directorul Florica Dutu a formulat urmatorul raspuns insusit si de primarul general de atunci Crin Halaicu: "Avand in vedere faptul ca spatiul comercial din Calea Victoriei nr. 41 a fost donat statului si ca potrivit art. 801 din Codul Civil donatiile sunt irevocabile, ele putand fi revocate numai in conditiile prevazute de art. 829 din acelasi cod si anume: pentru ingratitudine si pentru neindeplinirea conditiilor cu care s-a facut si ca revocarea se dispune numai de instante judecatoresti, intrucat asupra donatiei nu se poate reveni pe cale administrativa, propunem sa se raspunda Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania in acest sens". Urmare a acestei Note, UCMR a dat in judecata Primaria Municipiului Bucuresti pentru a obtine in instanta anularea Actului de Donatie, care reprezenta in fapt donarea investitiei in blocul 18 A si B si nu imobilele 18A si B!
Iorgulescu castiga pe mana lui Viorel Lis
In anii 1994-1995, UCMR si-a revendicat parterele si subsolurile din cele doua imobile primite de la stat spre finisare, care au fost donate, tot statului, in 1965, motivand ca donatia s-a facut in urma unor "presiuni politice" din vremea respectiva.
Pentru ca Judecatoria Sectorului 1 a dat castig de cauza UCMR, primarii de atunci, Flor Pomponiu si, respectiv, George Padure, au formulat recursuri, aratand ca actiunea UCMR e tardiva, "presiunile politice" incetand in decembrie 1989. Recursurile si apelurile au fost respinse, prin sentintele civile pronuntate de Tribunalul Bucuresti in dosarele 3958/1995, 4826/1996 si 330/1997, dispunandu-se, in cele din urma, anularea actului de donatie. In baza Sentintei civile nr.5471/6.04.1999 a Judecatoriei Sectorului 1, a Dispozitiei Primarului General nr.1003/8.07.1999 si a procesului-verbal de predare-primire nr.16418/25.10.1999 se restituie UCMR cota de 82,15% din Corp 18A si cota de 48,27 din corp 18B (vezi foto). De remarcat faptul ca aceste decizii s-au luat in timpul mandatului primarului general Viorel Lis si pe vremea cand presedintele UCMR, Adrian Iorgulescu, era copresedinte UFD. De mentionat e faptul ca si in timpul proceselor, la apeluri sau recursuri, consilierii juridici ai Primariei Municipiului Bucuresti fie ca nu au fost prezenti, fie ca nu au aparat cu probe si cu fermitate interesele statului si, mai rau, au facut cerere de revizuire tardiva adresata Tribunalului Municipiului Bucuresti. Neconvenindu-i cotele restituite fara nici un act de proprietate, UCMR intenteaza o alta actiune judecatoreasca prin care nu mai cere partajarea echitabila convenita, ci atribuirea in proprietatea sa a intregului spatiu, inclusiv a celui apartinand Primariei Capitalei, in procent de circa 52 la suta, la Blocul 18 B. La 22 mai 2003, Curtea Suprema de Justitie respinge ca nefondat recursul declarat de paratul Municipiul Bucuresti si obliga aceasta institutie publica sa predea UCMR "in deplina si exclusiva proprietate, precum si in pasnica posesie si netulburata folosinta, spatiile comerciale de la parterul si subsolul imobilului din Bucuresti, str. Ion Campineanu nr.24, bl.18 B, sector 1, care prin sentinta nr.14 din 6 ianuarie 2000 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - sectia a V-a civila si de contencios administrativ, definitiva si irevocabila, i-au fost atribuite in proprietate exclusiva".
Tupeu ministerial
ZIUA a dorit sa afle punctul de vedere al actualului ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu, referitor la proprietatile imobiliare ale UCMR. Ne-am adresat Ministerului Culturii si Cultelor de unde am primit urmatorul raspuns:
"Urmare a mesajului adresat Ministerului Culturii si Cultelor, prin care ne solicitati sa raspundem intrebarilor dumneavoastra in legatura cu proprietatile imobiliare ale UCMR si cu situatia lor juridica, va comunicam urmatoarele: Regretam ca nu va putem sprijini in demersul jurnalistic initiat de dumneavoastra, dar Ministerul Culturii si Cultelor nu detine informatiile solicitate, motiv pentru care va recomandam sa va adresati cu o cerere in acest sens direct Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania. Precizam ca domnul Adrian Iorgulescu, prin functia sa de ministrul al Culturii si Cultelor, nu se implica in activitatea UCMR, aceasta nefiind subordonata Ministerului Culturii si Cultelor. Va asiguram de intreaga noastra consideratie, Anamaria Popescu, Asistentul consilierului personal al Ministrului Culturii si Cultelor".
Am procedat exact asa cum ni s-a spus. Apoi am incercat sa aflam din nou pozitia actualului ministru al Culturii, fost presedinte al Uniunii Compozitorilor. Culmea tupeului insa, unul dintre consilierii lui Adrian Iorgulescu ne-a cerut sa trimitem mai intai articolul, abia apoi urmand sa primim raspunsul. Ceea ce evident nu am facut. Astfel, ministrul Adrian Iorgulescu poate sa faca anumite precizari sau sa-si exprime punctul de vedere referitor la articolul de azi intr-un drept la replica.
Intrebarile ZIUA
Din respect pentru cititorii ZIUA publicam si intrebarile trimise lui Adrian Iorgulescu si Octavian Lazar Cozma pentru care nici pana astazi nu am primit raspuns:
1. Cum explicati faptul ca desi nu a aratat, nici public, nici unei instante de judecata, un act de proprietate, UCMR a devenit proprietara magazinelor si subsolului Blocului 18 B din str. Ion Campineanu nr.26?
2. A primit UCMR despagubiri pentru investitiile facute in Blocul 18 B? A facut UCMR un act de donatie al investitiilor facute de catre UCMR in Blocul 18 B?
3. De ce nu a realizat UCMR investitii in spatiile de la magazinul Muzica asa cum s-a angajat? Printre aceste investitii figura si o sala de auditie. Ce s-a intamplat cu acest proiect?
4. Care este situatia actuala a spatiului detinut de catre UCMR la Blocul 18 B?
6. Cum explicati blocarea si chiar inchirierea de catre UCMR a unor spatii in partile din condominium (subsolul sau nivelul tehnic) blocului 18?
7. Care este valoarea comerciala a spatiilor inchiriate la Blocul 18 si cum cheltuie UCMR banii obtinuti din aceste chirii, tinand seama ca UCMR e un ONG de utilitate publica?
Basescu era convins de frauda
UCMR a obtinut un bun, prin Legea Retrocedarii, fara nici un act de proprietate. UCMR s-a angajat sa faca in aceste spatii o sala de auditie, dar pana la urma n-a facut nici o investitie. Mai mult, Uniunea a transformat spatiile in adevarate surse de venit inchiriindu-le. Aceste imobile au fost evaluate de catre expertul platit de UCMR la patru miliarde de lei. Reprezentantul delegat al Primariei Capitalei pentru Raportul de expertiza, desi convocat in scris, de doua ori, nu a participat la masurari si evaluari. Valoarea de piata a acestor spatii se ridica astazi la peste 20 de milioane de euro. Traian Basescu a promis pe vremea cand era primar general ca va repune pe rol procesul pentru ca avea convingerea clara ca s-a savarsit o frauda de proportii. Printre functionarii primariei care au contribuit la aceasta "retrocedare" il gasim si pe fostul sef de cabinet al Primariei Municipiului Bucuresti de pe vremea mandatului lui Viorel Lis, Nicolae Chirila, condamnat in prezent pentru luare de mita.n
Afacerea Palatul Cantacuzino
Afacerile au devenit principala preocupare a Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania conduse de Adrian Iorgulescu. Acesta este si cazul Mostenirii Enescu, Palatul Cantacuzino din Bucuresti, detinand in calitate de chirias fara simbrie 70% din spatiul Muzeului National "George Enescu". Iorgulescu a facut tot ce a putut pentru a o da afara de la conducerea Muzeului National "George Enescu" pe marea pianista Ilinca Dumitrescu pentru ca aceasta se impotrivise cu fermitate expansiunii imobiliare a UCMR. Dupa cum cititorii ZIUA au aflat, UCMR, in calitatea sa de chirias, a subinchiriat spatii comerciale in Palatul Cantacuzino, monument inscris in patrimoniul cultural romanesc, unor firme care n-au nici o legatura cu Mostenirea Enescu. In Palatul Cantacuzino, in dispretul legii, functioneaza cu voie de la UCMR si Adrian Iorgulescu chiar un restaurant.
"Cu ce drept faceti anchete despre UCMR?"
ZIUA a dorit sa afle pozitia actualului presedinte al UCMR. Am trimis pe e-mail sapte intrebari care incercau sa lamureasca acest caz. De la secretariatul domnului Octavian Lazar Cozma (foto) ni s-a confirmat ca au ajuns intrebarile, dar ca domnul presedinte al UCMR nu vrea sa raspunda decat intr-o intalnire privata, intre patru ochi. Ni s-a stabilit initial o ora de intalnire, dupa care ea a fost schimbata. In final, dupa ce am rugat sa mi se raspunda, fie pe fax, fie pe email, am fost admonestat: "Cu ce drept faceti anchete despre UCMR?".


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.