Presedintele Basescu a promulgat, saptamana trecuta, Legea privind alegerea reprezentantilor Romaniei in Parlamentul European (PE), iar Guvernul a stabilit ieri data de referinta pentru organizarea alegerilor europarlamentarilor: 13 mai 2007. Actul normativ, care face numeroase trimiteri la reglementarile dupa care s-au desfasurat alegerile in 2004, este criticat inclusiv de cei pusi sa-l aplice. "Exista cel putin nelamuriri in ceea ce priveste modul in care se vor desfasura alegerile europene. Guvernul trebuie sa vina rapid cu clarificari normative, pentru a evita aparitia unor situatii precum cele de la ultimele alegeri interne. Altfel, exista riscul sa ne prezentam in Europa cu un nou <<scandal Giurgiu>>", ne-a declarat vicepresedintele Autoritatii Electorale Permanente (AEP), Alexandru Radu. Conform Legii, Autoritatea are numeroase atributii in ceea ce priveste organizarea scrutinului, intre care verificarea alegatorilor comunitari care se inscriu pe liste.
Tot cu buletinul
Legea stabileste ca prevederile referitoare la utilizarea cartilor de alegator se aplica incepand cu scrutinul din 2009, ceea ce presupune ca in mai 2007 vom vota tot cu cartea de identitate, pe care, probabil, la fel ca in 2004, se va aplica un autocolant. La alegerile din acel an, Alianta PNL-PD, acum la guvernare a acuzat turismul electoral, facilitat de usurinta dezlipirii autocolantului cu stampila "votat", dar si de bunavointa membrilor Birourilor sectiilor de votare care au acceptat alegatori din alte zone pe listele suplimentare.
In plus denuntatorii fraudei au reclamat voturile fictive - cazurile in care altcineva a votat in locul celui indreptatit - voturile excedentare, adica introducerea in urne a unor buletine de vot, tiparite nelegal sau disparute anterior.
Hotul neprins
Asociatia Pro Democratia a inventariat multe din aceste cazuri, solicitand pedepsirea faptasilor de catre institutiile abilitate. "Avem cunostinta ca se fac cercetari, dar nu am fost informati de mai bine de un an cu privire la ce se intampla. Parerea mea este ca se tergiverseaza. Am fost la un moment dat chemat la Politie sa dau lamuriri in chestiunea asta, sub pretextul ca poate i-as ajuta. Atunci mi-au spus ca pentru o parte din ei sunt la nivelul expertizei grafologice pe semnaturi. Merge incredibil de greu", ne-a declarat Popa, reprezentantul Asociatiei care, dupa alegerile din 2004, a reclamat alegerile desfasurate "la limita democratiei". Amintim ca scandalul alegerilor falsificate a avut un puternic ecou international, mai multi lideri europeni, intre care liberalul Graham Watson, exprimandu-si ingrijorarea cu privire la starea democratiei de la Bucuresti. Frauda ramane neelucidata.
Reglementari
Noua Lege prevede ca europarlamentarii vor fi alesi pe baza de scrutin de lista inchisa si candidaturi independente. Pentru alegerea reprezentantilor Romaniei in PE va fi constituita o singura circumscriptie electorala, pragul electoral va fi de 5%, listele de candidati depuse de partidele politice si organizatiile si aliantele politice trebuie sustinute de 200.000 de alegatori, iar candidatul independent va putea participa individual la alegeri daca este sustinut de cel putin 100.000 de alegatori.
APD cere limitarea turismului electoral
Asociatia Pro Democratia solicita autoritatilor responsabile cu organizarea alegerilor sa clarifice procedurile legate de votare, astfel incat turismul electoral care a facut posibil, in 2004, votul multiplu, sa nu se mai repete.
"Sunt convins ca se va legifera sa se voteze pe carte de identitate, pentru ca nu mai este timp pentru introducerea cartii de alegator. In conditiile acestea, avem turism electoral. Avem posibilitatea sa repetam ce s-a intamplat in 2004. Ceea ce solicitam noi este ca, prin hotarare de Guvern, sa se limiteze numarul sectiilor de vot speciale, unde pot vota oamenii aflati in tranzit", ne-a declarat Costel Popa, director APD. El a mentionat ca o prevedere asemanatoare a existat si in 2004, insa acum este neaplicabila, intrucat actul a fost emis de Biroul Electoral Central, nu de catre Executiv. Conform APD, o alta hiba a legii tine de modul in care sunt desemnati membrii biroului sectiei de votare din partea partidelor politice. "Desi am propus sa se impuna o serie de limitari in ceea ce priveste apartenenta la diferite partide politice, ideea nu a fost acceptata", ne-a precizat Popa. El a sustinut ca multitudinea de "detalii care fac diferenta" - unele legate de legislatie, altele de organizarea administrativa - pot permite aparitia fraudelor si la euro-parlamentare.
Pe de alta parte, reprezentantul APD a atras atentia asupra problemelor pe care le intampina Autoritatea Electorala Permanenta, institutie cu multiple atributii in procesul electoral, dar care "nu-si atinge scopurile pentru care a fost creata".
Ghidul hotilor de voturi
Metodele de fraudare a alegerilor, posibile datorita legislatiei in vigoare, au fost inventariate dupa primul tur de scrutin al alegerilor din 2004 de presedintele Asociatiei Pro Democratia, Cristian
Parvulescu (foto).
Conform acestuia, una dintre modalitatile neortodoxe folosite la urne in 2004 era "suveica". In acest caz, alegatorii preiau buletinele prestampilate de la monitorii partidelor si predau buletinele nestampilate la iesire. Aceasta metoda presupune existenta unui excedent de buletine de vot, ca urmare a tiparirii lor fara control si prestampilarea acestora. "Stafeta" este o varianta mai simpla a metodei "suveica" si presupune neintroducerea in urna de catre cativa din primii alegatori a unor buletine stampilate si predarea lor monitorului partidului, care le distribuie catre alti votanti.
Infiltrarea si inlocuirea
Alte modalitati de fraudare sunt "infiltrarea" si "inlocuirea". In primul caz, este vorba de o metoda valabila mai ales in cazul oraselor mari, in care absenteismul este destul de ridicat. In acest caz, grupuri de persoane se prezinta la o alta sectie de vot decat cea la care sunt arondate, unde cu complicitatea reprezentantului partidului ar vota in numele unui alt alegator care nu s-a prezentat inca si este posibil sa nu se prezinte deloc.
"Urna mobila sau netransportabilii" sunt alte metode de fraudare a alegerilor. Astfel, la referendum si la alegerile locale s-au descoperit multe cazuri in care urna mobila a fost deplasata la alegatori, desi stia ca nu prezentau acte medicale doveditoare ale starii sale de sanatate precare. "Mobilizarea fortata" este o modalitate care presupune aducerea fortata a alegatorilor la vot, prin conditionarea ajutoarelor sociale sau a altor forme de suport pentru persoanele sarace. Pe langa toate acestea, mai exista problema controlului numarului de buletine de vot tiparite.
In aceeasi baltoaca
Lamurirea fraudei de la primul tur al alegerilor parlamentare din 2004 era, in opinia scriitorului Horia Roman Patapievici (foto), unul dintre criteriile in raport cu care presedintele Basescu isi va onora sau nu mandatul. "Eu nu vad in nici un fel formula de guvernare a Aliantei DA. De fapt, nici nu doresc sa analizez aceasta problema. Eu va pot spune insa care sunt cele doua criterii in raport cu care Traian Basescu isi va onora sau nu mandatul. In primul rand, trebuie lamurita frauda de la primul tur al alegerilor parlamentare si prezidentiale. Daca nu se iau masuri cred ca suntem in aceasi baltoaca. In al doilea rand, trebuie lamurita problema mostenirii fostei Securitati", declara Patapievici, pentru ZIUA, in 13 decembrie 2004.
PRM contesta UDMR
Presedintele PRM Mures, Constantin Amza Margarit, a declarat ieri ca partidul pe care il reprezinta ar putea contesta listele UDMR pentru Parlamentul European. Amza a spus ca UDMR este ONG, uniune culturala, si nu partid politic, adaugand ca acesta a fost singurul punct din legea alegerilor pentru Parlamentul European dezaprobat si respins prin vot de reprezentantii PRM. "Din 27 de tari, Romania e singura care permite asa ceva. Se creeaza un precedent periculos, pentru ca UDMR nu este partid politic, desi de ani de zile ia bani de la buget ca partid politic", a argumentat Amza, conform Mediafax. Liderul PRM Mures a spus ca partidul este nemultumit de posibilitatea ca Tokes Laszlo sa candideze pentru PE, aratand ca este posibil ca PRM sa conteste si o astfel de candidatura.
Vot prin posta
Cetatenii romani, care au drept de vot conform legislatiei romane si au domiciliul sau resedinta in strainatate, isi vor putea exercita acest drept prin corespondenta, conform unui proiect de lege aflat in lucru la Guvern. Votul prin corespondenta va putea fi exprimat in cadrul alegerilor parlamentare, prezidentiale si a celor pentru Parlamentul European. Procedural, cetatenii romani cu domiciliul sau resedinta in strainatate care doresc sa voteze prin corespondenta trebuie sa ceara sa fie inscrisi in registrele electorale intocmite la misiunea diplomatica a Romaniei din statul in care locuiesc. Autoritatile vor trimite prin posta, fiecarui roman inscris in registru, documentele necesare exercitarii votului prin corespondenta: buletin de vot, certificat de alegator, plicuri si instructiunile cu privire la procedura. Alegatorul pune in plic buletinul completat si certificatul de alegator, lipeste plicul si il trimite misiunii diplomatice, precizeaza proiectul.