Normele INTRASTAT nu trebuie sa sperie

Intrarea in vigoare a sistemului statistic INTRASTAT, sistemul de colectare a datelor privind schimburile de bunuri intre statele membre ale Uniunii Europene, nu de putine ori a creat confuzie si ingrijorare in randul importatorilor, exportatorilor, dar si al comisionarilor in vama.
Lucrurile sunt explicabile datorita cantitatii mici de informatii care au circulat in piata, dar si din cauza deformarii acestora in circulatia lor intre persoane neavizate. Pe un asemenea fundament au aparut si incercari de inducere in eroare a clientilor.
Cu o imaginatie tipic romaneasca, au existat companii care au incercat sa racoleze clienti prin dezinformare.
Mai exact, firma x a trimis unor importatori si exportatori mesaje electronice prin care isi ofereau serviciile pentru raportarea datelor statistice subliniind faptul ca firma ofertanta ar fi <> INTRASTAT. O minciuna abil plasata, deoarece este bine de retinut ca nu exista o astfel de autorizare, orice companie care se incadreaza in raportarea INTRASTAT poate opera in sistem. Toate aceste aspecte au fost rapid sesizate de catre Institutul National de Statistica, care a demarat in forta o campanie de informare.
Totodata, s-a desfasurat o simulare de raportare, operatiune care a implicat peste 800 de companii importatoare si exportatoare. Important este faptul ca nu toate companiile sunt obligate sa raporteze operatiunile de comert exterior in sistemul statistic INTRASTAT, ci doar cele care exporta mai mult de 900.000 de lei sau cele care au un volum al importurilor mai mare de 300.000 de lei.

Tranzitul si TVA au provocat cele mai multe nedumeriri

Cele mai multe batai de cap le-au dat operatiunile in tranzit, cele in cruce (stat extracomunitar/stat comunitar-stat comunitar) sau cele ce fac referire la facturarea TVA. Vom da cateva exemple pentru a se vedea ca de fapt lucrurile sunt cu mult mai simple decat par. Sa pornim de la norme asa cum sunt ele definite. Ele sunt foarte importante. Comertul intracomunitar trebuie sa cuprinda toate bunurile care se adauga sau se scad din stocul de resurse ale unui stat membru prin introducere in teritoriul sau statistic din alt stat membru sau expedierea catre un alt stat membru.
De retinut. Bunurile aflate in tranzit si bunurile admise sau retrase temporar nu modifica stocul de resurse materiale ale unui stat membru si, in consecinta, nu sunt incluse in statistica intracomunitara.
Dar, atentie, avertizeaza specialistii INS, trebuie indeplinite urmatoarele conditii: nu este planificata sau efectuata o procesare a bunului, durata probabila a utilizarii temporare nu este mai mare de 24 de luni, iar expedierea sau sosirea nu trebuie sa fie declarata pentru scopuri TVA.
Apar diverse situatii, unele datorate spatiului geopolitic. Astfel, unele parti din teritoriul vamal al UE nu apartin teritoriului fiscal al UE avand drept consecinta ca a 6-a Directiva TVA nu este complet aplicabila in aceste teritorii. In aceasta situatie, operatorilor de comert nu li se cere sa se inregistreze drept platitori de TVA si comertul dintre aceste teritorii si alte state membre este inregistrat prin clasicele declaratii vamale. Se mai pune problema daca se adauga si valoarea transporturilor la cea declarata. Lucrurile sunt nuantate.
Daca o companie romaneasca vinde produse in Spania, de exemplu, cu conditia de livrare EXW, trebuie sa adauge costul transportului pana la frontiera nationala la valoarea facturata a bunurilor pentru calcularea valorii statistice.
Dar daca aceeasi companie din Romania vinde bunuri tot in Spania, cu conditia de livrare DDU sau DDP, ceea ce inseamna ca operatorul economic expediaza bunurile catre cumparator pe propria sa cheltuiala, valoarea statistica trebuie calculata prin scaderea costurilor de transport aferente parcursului din afara granitelor nationale ale Romaniei.
Proportional pentru operatia inversa. In cazul bunurilor importate pentru prelucrare, lucrurile stau astfel. Luam un exemplu dat de INS. Un operator din Grecia convine cu un operator din Romania sa prelucreze un anumit bun, utilizand materiale expediate de catre operatorul din Romania urmand ca produsul final sa fie returnat in Romania. Pentru sistemul INTRASTAT, operatorul economic din Romania trebuie sa declare atat pentru expediere, cat si pentru introducerea de bunuri.
Mai multe date despre sistemul INTRASTAT le regasiti la adresa www.transporter.ro si www.insse.ro. (Va urma)

Ce tranzactii nu trebuie declarate si ce bunuri sunt exceptate?

Sistemul INTRASTAT ca sistem de colectare a datelor privind schimburile de bunuri intre statele membre ale Uniunii Europene prevede si unele exceptii. Astfel, conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica, nu trebuie declarate in INTRASTAT urmatoarele tranzactii: serviciile, tranzitul bunurilor, miscarile temporare, bunurile expediate ca mostre comerciale, materiale si articole publicitare, comertul cu acele parti ale statelor membre UE care nu fac obiectul sistemului statistic INTRASTAT, comertul triunghiular, in situatia in care bunurile nu intra pe teritoriul national al Romaniei din alte state membre UE sau nu sunt expediate catre alt stat membru UE din Romania. Este vorba despre situatia in care firma romaneasca este intermediara tranzactiei. Totodata, exista o serie de bunuri care sunt excluse din sistemul INTRASTAT, cum ar fi: mijloace de plata reprezentand oferte legale si garantii, aur monetar, ajutoare de urgenta pentru zonele calamitate, bunuri reprezentand castiguri de pe urma imunitatii diplomatice si consulare, bunuri pentru uz temporar, bunuri pentru si dupa reparatie, bunuri expediate fortelor armate nationale sau vanzari de mijloace de transport noi.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe