Pe durata dificilei sale tranzitii de la comunism la capitalism, inceputa in anii 1990, Romania adesea a vandut active degradate aflate in proprietatea statului pentru sume infime. Astazi, se dezvolta o reactie ostila la aceasta situatie, pe masura ce investitorii, multi dintre ei occidentali, incaseaza profitul in urma acestor afaceri.
Un caz in mod particular - implicand fosta companie de stat Rompetrol - a divizat tara cu privire la rolul politicii in afaceri si sistemul juridic, si a ridicat semne de intrebare asupra onestitatii demersului anticoruptie al Guvernului.
A fost o schimbare neasteptata pentru doi tineri americani care in urma cu zece ani s-au alaturat unui important om de afaceri roman pentru a cumpara Rompetrol - si au tras lozul cel mare. Astazi, ei se confrunta cu un proces, pierderea noilor lor castiguri, si posibile acuzatii de divulgare de informatii privilegiate, coruptie, si frauda rezultand din achizitia si vanzarea partiala de actiuni ale rafinariei Rompetrol.
O problema a statului de drept
Uniunea Europeana monitorizeaza cazul indeaproape. Romania si Bulgaria vecina au intrat in UE la 1 ianuarie, intr-un moment in care avea loc o puternica dezbatere daca nu cumva blocul cuprinzand 25 de tari nu se repede prea tare spre est, imbratisand state cu institutii democratice si juridice slabe. Oficiali UE de rang inalt au atentionat ca Romania si Bulgaria ar putea fi tinute departe de luarea anumitor decizii daca nu isi rezolva problemele din interiorul sistemelor lor juridice.
In particular, oficialii UE sustin ca politicienii romani au fost lasati sa dirijeze cazul pentru motive personale si politice. "Suntem ingrijorati" de cazul impotriva directorilor firmei petroliere, care acum se numeste Rompetrol NV, a spus Timo Summa, director al departamentului pentru extindere pentru Romania si Bulgaria din cadrul Comisiei Europene. "Este o problema a statului de drept."
Romania spune ca pur si simplu raspunde cerintelor UE de a aborda problema coruptiei si de a promova transparenta in afaceri. Procurorii "doar isi fac treaba", a spus ministrul roman al Justitiei, Monica Macovei, care a primit aprecieri din partea UE pentru eforturile sale impotriva coruptiei.
Daca o instanta decide ca s-a dat mita in privatizarea principalului activ detinut de Rompetrol - o rafinarie de petrol - Guvernul spune ca ar putea declara vanzarea nula si ar putea revendica rafinaria.
Acuze similare au fost lansate in noiembrie la adresa bancherilor si a altor persoane implicate in privatizarea unei alte societati petroliere romanesti, Petrom, achizitionata in 2004 de catre OMV AG din Austria. Acel caz, de asemenea, poate duce la luarea inapoi de catre Stat, sau, mai degraba, renegocierea vanzarii unei rafinarii, conform unui consilier al presedintelui Romaniei, Traian Basescu.
Paralela cu Hodorkovski
Intreprinzatorul si politicianul Dinu Patriciu, care in prezent detine Rompetrol in proportie de 80%, crede ca Guvernul vrea sa ia inapoi rafinaria Rompetrol, dupa modelul cazului de evaziune fiscala a Guvernului rus impotriva patronului gigantului petrolier OAO Yukos, Mihail Hodorkovski, care a dus la confiscarea principalelor active ale societatii respective.
Cu zece ani in urma, cetatenii americani Colin Hart si Phil Stephenson au vazut in Romania, ca mediu aflat la frontiera estului salbatic, o interesanta oportunitate de afaceri. Stephenson, acum in varsta de 41 de ani, este fiul unui inginer petrolist din Houston si absolvent al Universitatii Harvard si a facultatii sale de drept. El a lucrat la Departamentul Trezoriei SUA pana in 1993, inainte de a infiinta International Equity Partners, un fond privat care a investit mai ales in India.
Hart este fiul agentului CIA Howard Hart, care a contribuit la dirijarea eforturilor secrete ale SUA impotriva Uniunii Sovietice in Afganistan in anii 1980, asa cum sunt acestea descrise in best-seller-ul "Ghost Wars", semnat de Steve Coll. Atunci cand Hart a fost recrutat de catre Stephenson, el lucra pentru fondul privat Carlyle Group din Arabia Saudita, cautand companii de tehnologie pentru a forma societati mixte cu Guvernul saudit. "Datorita copilariei mele, cunosteam riscurile pietelor in curs de dezvoltare", afirma Hart, acum in varsta de 39 de ani, care a crescut la Teheran si Islamabad.
Stephenson si Hart s-au asociat cu Patriciu, care deja isi castigase primele sale milioane de dolari din activitati imobiliare si urmarea obiective mai mari.
A lucrat ca arhitect in strainatate in perioada comunista, mai precis in anii '80. La un moment dat, a proiectat un aerostat care sa asigure umbra pe perioada unei parade militare in Dubai. "Pe atunci eram un primat socialist", a spus el, muscand dintr-un trabuc in biroul sau din Bucuresti.
Patriciu sustine ca a depus prima cerere de licenta din Romania pentru infiintarea unei afaceri private. A continuat investind in imobiliare si ziare. De asemenea, a devenit un actor politic important, contribuind la infiintarea Partidului National Liberal, acum principalul partid aflat la guvernare, si a obtinut un loc in Parlament.
Cei trei au adunat 20 de milioane de dolari de la investitori privati, inclusiv de la Banca Mondiala si Guvernul german, si au cumparat trei companii, printre care si Rompetrol, o fosta intreprindere petroliera de stat, cu un personal superdimensionat, vanzari anuale in valoare de sase milioane de dolari si careia ii lipsea planul de afaceri.
Rompetrol, o afacere de succes
Rompetrol era considerat drept coloana vertebrala a industriei petroliere de stat de odinioara, ale carei campuri petrolifere au constituit o sursa importanta de carburant pentru Germania nazista, in perioada celui de-al doilea razboi mondial. Insa rezervele petroliere secau, iar vechii angajati au cumparat societatea in 1992 si au deposedat-o de activele sale, conform oficialilor Rompetrol si ai Guvernului roman.
Grupul lui Patriciu a platit 2,1 milioane de dolari pentru Rompetrol, in 1998. Stephenson a cumparat un procent de 20% in 2001, pe care inca il mai detine. Hart a negociat plata a 10 milioane de dolari in schimbul investitiei sale, atunci cand a parasit compania, in 2002.
Patriciu a reconstruit Rompetrol intr-o maniera agresiva, ajustand forta de munca si modernizand infrastructura perimata. Isi aminteste cum a remodelat singura statie de benzina detinuta de societate, impreuna cu sotia sa. De asemenea, a desenat un logo stralucitor, in culorile rosu si galben, care avea sa il afiseze in tara, pe masura ce achizitiona zeci de benzinarii.
Ulterior, in 2000, Rompetrol a cumparat cea mai mare rafinarie a Romaniei, Petromidia, in urma procesului de privatizare. Rompetrol a negociat pretul de 50,5 de milioane de dolari, preluand creante in valoare de peste 600 de milioane de dolari. Rompetrol avea nevoie de bani pentru a finaliza investitia. In registrele societatii, oficialii companiei au gasit un ordin de incasare de 85 de milioane de dolari - o promisiune de plata primita de Rompetrol in 1992, de la societatea petroliera spaniola Repsol YPF, in schimbul dreptului de a fora intr-un camp petrolifer libian. Stephenson s-a dus la sediul Repsol din Madrid si s-a intors cu o plata in valoare de 50 de milioane de dolari, dupa cum a afirmat, fonduri care au ajutat la cumpararea rafinariei.
In aprilie 2004, pe masura ce preturile titeiului urcau, compania a listat 8% din Petromedia pe Bursa de Valori Bucuresti, in schimbul a 5,5 milioane de dolari. Anul trecut, Rompetrol a raportat un profit de 164 de milioane de dolari la venituri totale de 2,4 miliarde de dolari, conform datelor companiei. Acum societatea detine 500 de benzinarii in 13 tari, produce 3% din produsul intern brut al Romaniei si asigura 7% din veniturile din impozite la bugetul de stat.
Pe masura ce compania crestea, ea a atras atentia oficialilor romani. Aranjamentul de 50 de milioane de dolari cu Repsol apartine statului, nu Rompetrol, au afirmat acestia. Purtatorul de cuvant al Repsol a refuzat sa comenteze aceasta.
Comanda lui Talpes
Oficialitatile au inceput, de asemenea, sa cerceteze daca nu cumva proprietarii Rompetrol au subevaluat actiunile Petromidia la oferta publica initiala, in asa fel incat ei si asociatii lor sa profite dupa aceea. Hart a spus ca a cumparat actiuni in valoare de 3 milioane de dolari, pe care le-a vandut un an mai tarziu, in schimbul a 10 milioane de dolari. El a negat existenta vreunei faradelegi. Oficialii Bursei de Valori Bucuresti au cercetat oferta publica a Rompetrol si nu au gasit nici o dovada privind folosirea de informatii privilegiate.
In 2004, Ioan Talpes, atunci ministru al Apararii (n.r. - Ministru de Stat pentru Coordonarea Activitatilor din Domeniile Apararii Nationale), a comandat un raport care pretindea existenta unor delicte financiare, inclusiv evaziune fiscala si frauda. Procurorii au spus ca nu au avut dovezi pentru a acuza oficialii Rompetrol si au renuntat la cercetari in octombrie 2004. Curand dupa aceea, Basescu a fost ales presedinte in baza unei platforme anticoruptie, si a ordonat redeschiderea cercetarii Rompetrol.
Presedintele Basescu, o fire directa, fost capitan de vas petrolier si primar al Bucurestiului, a refuzat sa fie intervievat. Un consilier la varf a afirmat ca hotararea de a redeschide cercetarile a fost o componenta a actiunii anticoruptie a presedintelui, insa a confirmat ca presedintele s-a suparat pe Patriciu pentru ca acesta a sustinut un candidat rival la alegerile pentru primaria Bucurestiului, in 2004.
Pana acum, procurorii au in vedere acuzatii formale impotriva a 14 oficiali Rompetrol pentru divulgarea de informatii privilegiate si frauda. Cercetarile continua pentru a stabili daca s-a dat mita in timpul privatizarii Petromidia. Procurorii implicati in caz au refuzat sa comenteze. Procesul lui Patriciu pentru frauda, evaziune fiscala, spalare de bani si divulgarea de informatii privilegiate continua; nu a fost stabilita nici o data pentru procesul celor doi americani. Cei trei neaga comiterea unor delicte.
"Intre 1990 si 2000, Romania a fost un teren de vanatoare pentru oameni ca Dinu Patriciu", a declarat Talpes intr-un interviu luat in apartamentul sau din Bucuresti, unde locuieste impreuna cu sotia sa si un caine bull mastiff, in valoare de 2000 de dolari, cumparat in timpul unei vizite recente in SUA. El a negat ca investigatia ar fi motivata politic. "Eu doar am strans informatii", a spus el.
(n.r. - intertitlurile apartin redactiei)