Si pentru ca situatia liberalilor, in saptamanile care urmeaza, va depinde in mare masura de ce i se va intampla domnului Calin Popescu Tariceanu, sa ne oprim un moment asupra domniei sale si a biletelului cu pricina catre presedintele statului, deopotriva si a felului in care presedintele statului a actionat pana acum pentru a scapa (asa sa fie, chiar?) de premierul nedorit... Dar vrea intr-adevar domnul Basescu sa scape de premier? Si daca da, are la mana suficient praf de pusca? Sau, altfel spus, nu dispune si premierul, la randul lui, de praf de pusca (vorba vine...) pe care sa-l poata folosi la nevoie?
Cert este ca presedintele este vulnerabil prin aceea ca a inceput sa agite biletelul abia in contextul Congresului PNL, cu toate ca ii era cunoscut de mai multa vreme. Dar si premierul se face vinovat ca n-a recunoscut "biletelul" imediat dupa dezvaluirile Elenei Udrea.
Toate aceste rationamente pleaca de la premisa ca "biletelul" e compromitator pentru liberali... Asa sa fie? Dupa ce a avut imprudenta sa-l conceapa si sa-l trimita inaltului destinatar (principal concurent) Basescu, lui Tariceanu nu i-a lipsit abilitatea de a-l formula abil, astfel incat caracterul de interventie in mersul Justitiei sa fie contestabil... Citez punctul doi (singurul ceva mai concludent) din faimosul biletel: "Daca ai ocazia, sa vorbesti la Parchet despre subiect?". Ce sa insemne asta? Fraza se incheie cu un semn de intrebare... Ce sa inteleaga cetateanul din aceasta ambigua formulare? El se afla in largul sau in privinta ipotezelor. Si atunci, fiecare se simte in largul sau sa mizeze pe Basescu sau pe Tariceanu, dupa impresiile sale de pana acum, adica sa actioneze "impresionist".
In aceste conditii, nu-i de mirare ca un ziarist precum domnul Cristian Tudor Popescu vede cu lupa intarzierea domnului Basescu de a comunica biletul, respectiv intarzierea domnului Tariceanu de a-l recunoaste. Asa se face ca nici democratii si nici liberalii nu par dispusi sa rupa Alianta DA, spre nemultumirea celor din nou creatul Partid Liberal Democrat. Nici unii, nici altii nu dispun de suficient praf de pusca. De aici incercarea PSD-ului de a strapunge anonimatul in care se afla, albindu-si un trecut compromitator...
Cine iese compromis din aceasta trista afacere? Sistemul democratic? Nici asta nu se poate spune fara a pacatui, pentru ca economiei nationale ii merge mai bine ca oricand in ultimii 18 ani. Adica cu toate lipsurile sale, sistemul e totusi bun, ceea ce nu trebuie pierdut din vedere, atunci cand sunt judecate partidele... El necesita doar corecturi... Partidele, de asemenea...