Dupa 200 de ani, cercetatorii au reusit sa dezlege misterul mortii relativ subite a lui Napoleon Bonaparte, stabilind ca acesta a murit din cauza unei forme grave de cancer gastric, si nu in urma otravirii cu arsenic, conform unor teorii anterioare.<
Dupa 200 de ani, cercetatorii au reusit sa dezlege misterul mortii relativ subite a lui Napoleon Bonaparte, stabilind ca acesta a murit din cauza unei forme grave de cancer gastric, si nu in urma otravirii cu arsenic, conform unor teorii anterioare.
Dupa ce a fost invins de britanici, imparatul francez a fost exilat in insula Sfanta Elena, din sudul Oceanului Atlantic. Sase ani mai tarziu, pe 5 mai 1821, Napoleon murea la varsta de 52 de ani, imprejurarile mortii sale ramanand multa vreme invaluite in mister. In 1961, in mostrele de par prelevate din mormantul imparatului s-au descoperit cantitati semnificative de arseniu, fapt care i-a condus pe cercetatori la concluzia ca este posibil ca Napoleon sa fi fost otravit. Au existat insa oameni de stiinta care nu au acceptat teoria otravirii, precizand ca si daca ar fi scapat de pe insula nu ar fi reusit sub nici o forma sa revina la putere si sa incline in favoarea sa balanta puterii in Europa.
Recent insa, o echipa de specialisti din Elvetia, Statele Unite si Canada a ajuns la concluzia ca moartea lui Napoleon a fost provocata de o hemoragie gastrica puternica cauzata de un avansat cancer la stomac. Noile descoperiri au la baza atat informatii de ultima ora obtinute de echipa de cercetatori, dar si rapoartele de autopsie, memoriile medicului personal al lui Napoleon, declaratiile martorilor oculari, istoria bolilor din familia imparatului, etc. La autopsie nu s-au descoperit urme de arsenic in inima si rinichii lui Napoleon, cadavrul acestuia neprezentand nici alte urme specifice otravirii cu arsenic.
"Analiza acestor informatii ne-a determinat sa concluzionam ca, si chiar daca ar fi scapat de pe insula, boala lui era in faza terminala astfel ca ar fi fost imposibil sa mai joace vreun rol major pe scena politica a Europei", a precizat conducatorul studiului, Robert Genta, de la Universitatea din Texas. "Chiar si in zilele noastre, beneficiind de tehnici chirurgicale de ultima ora extrem de sofisticate, pacientii cu un cancer gastric atat de avansat precum al lui Napoleon au putine sanse de supravietuire", a adaugat Genta.
Observatiile realizate dupa autopsia originala au indicat faptul ca stomacul imparatului prezenta doua leziuni: una mai mare chiar in stomac si una mai mica ce strapunsese peretele stomacului si atinsese ficatul. Genta si colegii sai au comparat descrierile acestor leziuni cu imagini actuale ale 50 de ulcere benigne si 50 de cancere gastrice, ajungand la concluzia ca afectiunea imparatului era mortala. "Prezenta o tumoare enorma de la intrarea pana la iesirea din stomac. Avea o lungime de cel putin 10 centimetri. Numai dimensiunea acesteia ne face sa concluzionam sa leziunile din stomac erau, de fapt, cancer", a mai precizat Genta.
Desi tatal lui Napoleon a murit tot de cancer la stomac, la varsta de 39 de ani, "tumoarea acestuia fiind de marimea unei rosii", cancerul imparatului nu a fost unul ereditar, au concluzionat cercetatorii. Ei spun ca afectiunea lui Napoleon a fost produsa de o dieta bogata in alimente conservate cu ajutorul sarii si saraca in fructe si legume, alimentatie specifica militarilor acelor vremuri.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.