Pentru a veni in intampinarea acestor asteptari, Romania trebuie sa continue reformele structurale, atat in economie, cat si in administratie. Tara noastra are nevoie de o strategie coerenta de dezvoltare economica si sociala in perioada post-aderare
Pentru a veni in intampinarea acestor asteptari, Romania trebuie sa continue reformele structurale, atat in economie, cat si in administratie. Tara noastra are nevoie de o strategie coerenta de dezvoltare economica si sociala in perioada post-aderare. Integrarea Romaniei in UE constituie un proces de durata, care va fi marcat deopotriva de succese si de greutati. De aceea, principala preocupare a guvernantilor, pentru perioada urmatoare, trebuie sa fie o analiza corecta a realitatilor economice, evaluarea riscurilor, contracararea si eliminarea acestora.
Autoritatile de la Bucuresti trebuie sa mentina un ritm sustinut de crestere economica si un nivel ridicat al competitivitatii si al productivitatii, pentru ca, pe termen lung, cetatenii Romaniei sa poata beneficia pe deplin de beneficiile statutului de membru al familiei europene. Combaterea coruptiei, reducerea birocratiei, deschiderea pietei muncii si a sectorului financiar sunt doar cateva dintre obiectivele pe care guvernele post-aderare trebuie sa le indeplineasca.
In calitate de tara membra a UE, Romania va beneficia, incepand cu acest an, de un ajutor financiar considerabil din partea institutiilor europene. Fondurile comunitare sunt destinate imbunatatirii mediului economic si social din Romania, astfel incat tara noastra sa poata parcurge, intr-un timp cat mai scurt si cu sacrificii cat mai reduse, distanta care o separa de statele europene. Utilizarea cu succes a banilor europeni depinde, insa, in mod fundamental de capacitatea noastra de a-i cheltui cat mai folositor cu putinta.
In aceeasi masura in care aderarea a fost obiectivul clasei politice in intregime si nu doar al unei singure guvernari, dezvoltarea Romaniei in perioada post-aderare necesita stabilirea unui dialog interpartinic si atingerea unui consens politic. In ceea ce priveste administratia publica, nevoia de dialog este si mai acuta, in conditiile in care expertiza si performantele trebuie sa depaseasca nivelul algoritmului politic. Realitatile din Romania impun astazi o colaborare cat mai stransa atat la nivelul clasei politice, cat si la nivelul societatii civile si al partenerilor sociali.
Romania va deveni un actor important si stabil pentru viitorul Uniunii Europene doar daca va reusi sa promoveze imaginea unei tari puternice si credibile. Romania trebuie sa demonstreze ca poate sa isi respecte angajamentele pe care si le-a asumat atunci cand a inceput procesul de integrare, ca este pregatita sa implementeze strategiile europene si ca este hotarata sa reprezinte principiile Uniunii pe scena internationala. Toate aceste deziderate sunt prea importante pentru a fi premiul unui partid politic sau al unui guvern anume. Acestea sunt obiectivele intregii societati romanesti si responsabilitatea intregii clase politice.
Dezbaterea cu privire la prioritatile de dezvoltare ale tarii dupa aderare trebuie sa continue intr-un cadru public, astfel incat fiecare roman sa cunoasca indeaproape oportunitatile pe care integrarea europeana i le ofera. Romania trebuie sa recupereze in anii care urmeaza decalajul ce o separa de statele UE si sa imbunatateasca nivelul de trai al cetatenilor sai. Aceste deziderate trebuie sa constituie obiectivele fundamentale care sa ghideze politicile publice ale tuturor guvernelor postaderare, indiferent de culoarea politica sau de ambitiile personale.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.