Semnalul ne-a fost dat de scandalul Elena Udrea - RAAPPS, in care actualul secretar executiv al PD a primit, sub guvernarea PSD, un comision substantial pentru a reprezenta institutia intr-o problema juridica. Udrea a incasat de la RAAPPS, aflata in
Semnalul ne-a fost dat de scandalul Elena Udrea - RAAPPS, in care actualul secretar executiv al PD a primit, sub guvernarea PSD, un comision substantial pentru a reprezenta institutia intr-o problema juridica. Udrea a incasat de la RAAPPS, aflata in subordinea Secretarului General al Guvernului Nastase, Eugen Bejinariu, 710 milioane de lei vechi, chiar cu cateva zile inainte ca Traian Basescu sa debarce la Cotroceni. Banii rasplateau reprezentarea institutiei in patru dosare aflate pe rolul instantelor bucurestene. Sumele ridicate de Udrea, in urma afacerilor cu RAAPPS, sunt insa mult mai mari. Ating valoarea totala de 2,35 miliarde lei vechi, concretizata in 12 contracte de asistenta juridica. In urma scandalului, ziarul nostru a cerut RAAPPS, in virtutea legii accesului la informatie, sa ne prezinte lista cu contractele incheiate cu alte case de avocatura si cati bani s-au platit de la Buget. Desi au trecut mai bine de 30 de zile de la solicitarea noastra, RAAPPS refuza sa ne raspunda, incalcand Legea 544/2001. Daca RAAPPS a refuzat, in schimb, AVAS si Ministerul Transporturilor au dat curs cererilor noastre, dand la iveala un fapt demn de semnalat: zeci de milioane de euro se scurg de la Buget catre anumite cabinete de avocatura in vreme ce departamentele juridice ale institutiilor someaza. De aici si pana la banuiala legitima ca anumite contracte incheiate cu diverse case de avocati nu sunt decat o forma de spaga mascata ori de deturnare de fonduri, in folosul unor persoane sus-puse care au premeditat manevra, nu e decat un pas. Desigur, trebuie mentionat ca exista si contracte care se justifica si a caror valoare este cat se poate de normala.
Avocatii AVAS, pe milioane de euro
Practica institutiilor bugetare de a angaja avocati in loc sa-si foloseasca propriii juristi din cadrul departamentelor de specialitate a fost utilizata prima data de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), in urma cu mai bine de sapte ani. Institutie pilon in privatizarea intreprinderilor de stat, AVAS (fosta APAPS, fosta AVAB, fosta FPS) a inceput prin a considera pe criterii subiective, ca juristii proprii nu sunt capabili sa se ocupe de "litigii cu grad ridicat de complexitate". Astfel, AVAS a apelat la case de avocatura. La inceput, criteriile de selectie a avocatilor s-au facut "pe ochi frumosi". Odata cu apropierea de UE, s-a apelat la metoda selectiei pe baza ofertelor emise de casele de avocatura. Chestiunea este ca in mai toate procesele complexe au fost preferate numai anumite case de avocatura. Iar, cum se va vedea mai departe, ofertele au fost abil dirijate catre acestea.
In perioada 2000 - 2006, AVAS a sustinut peste 15.000 de litigii. Marea lor majoritate au fost reprezentate cu succes de juristii AVAS. Totusi, in unele dintre litigii au fost preferati anumiti avocati, carora li s-au platit onorarii ametitoare. Bani pe care juristii din ograda proprie a AVAS nu i-ar fi castigat intr-o viata de munca. Astfel, statul a imbogatit peste noapte anumite case de avocatura, care poate n-ar fi castigat de la privati asemenea sume. Punctul culminant al acestor onorarii exorbitante a fost atins sub fosta guvernare PSD, in anii 2003 - 2004, in perioada cand AVAS a fost condus de Ovidiu Musetescu. Fenomenul a fost insa perpetuat si de succesorii din actuala guvernare, cum se va vedea in tabelul de mai jos.
Astfel, AVAS a platit in ultimii sapte ani urmatoarele sume, cu titlu de onorarii avocatiale:
Anul 2000 - 530.280 RON;
Anul 2001 - 1.781.161 RON;
Anul 2002 - 1.612.229 RON;
Anul 2003 - 10.556.153 RON (echivalent a circa 3 milioane euro);
Anul 2004 - 17.685.820 RON (echivalent a circa 5 milioane euro);
Anul 2005 - 5.152.111 RON;
Anul 2006 - 1.356.686 RON;
In medie, intre 1% si 2% din bugetul de venituri si cheltuieli anual al AVAS a fost alocat caselor de avocatura.
Spaga pe autostrada
La Ministerul Transporturilor situatia este asemanatoare cu cea de la AVAS. Juristii angajati ai Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) nu mai sunt nici ei buni sa rezolve problemele juridice care apar in cazul exproprierilor ce trebuie facute pentru construirea de autostrazi. Au devenit indezirabili deoarece Ministerul Transporturilor si unitatile din subordinea acestuia au preferat angajarea unor case de avocatura.
ZIUA a intrat in posesia unei liste a CNADNR, cu inventarul contractelor de asistenta juridica pe perioada 2004 - 2006 incheiate cu diverse case de avocatura. Lista scoate la iveala faptul ca s-au platit de la buget zeci de milioane de euro cu titlu de "servicii juridice in scopul realizarii procedurilor de expropriere a imobilelor", pe diverse trasee unde s-au construit segmente de autostrazi si drumuri nationale. In perioada 2004 - 2006 s-au incheiat contracte de asistenta juridica in valoare de peste 20 milioane de euro, din care s-au platit efectiv peste 13 milioane euro. Peste 95% din aceste sume au fost platite catre doua case de avocatura: "Cecilia Popa si Asociatii" si "Dragomir si Asociatii". Sare de departe in evidenta avocata Cecilia Popa, al carei cabinet a avut in ultimii ani o relatie mai mult decat privilegiata cu statul. Valoarea contractelor incheiate cu aceasta de catre CNADNR se ridica la peste 16 milioane de euro, din care i s-au platit deja mai mult de zece. Pentru o simpla expropriere a unui teren extravilan sau a unei case taranesti, "Cecilia Popa si Asociatii" a primit un onorariu de 1500 euro, fara TVA - cam de zece ori peste valoarea taxelor notariale.
Lista avocatilor platiti de AVAS
Publicam in continuare lista avocatilor angajati de AVAS in perioada 2000 - 2006, asa cum ne-a fost furnizata de biroul de presa al institutiei:
White & Case; Av. Cobuz si Asociatii; Sulica & Asociatii; Av. Mihaila Constantin; Av. Vasile Deleanu; Cab. Av. INCE & CO; Av. Petre Balanescu; SCPA Florea Gheorghe; Av. Ferariu, Negoita si Asociatii; Av. Toma Dragomir; Av. Costache Ivanov; Av. Anastasescu si Asociatii; Av. Mircea Parvu; Nestor & Nestor; Av. Tuca si Asociatii; SCA Bostina si Asociatii; Av. Cristian Iordanescu si Asociatii; PriceWaterHouseCoopers; Av. Paduraru Dragos; A. Dina Lyana Gabriela; Av. Ardelean; Capusan, Serban si Asociatii; Av. A.C. Pop; Cab. Ind. Maria Negoita; CI Av. Vasile Dobrinoiu; Davidoff Nalito Hurcher; Av. Musat si Asociatii; Av. Serban Mares & Asociatii; SCA Oglinda Nemes Voicu; Av. Calin Andrei Zamfirescu; Av. Iorgovan & Asociatii; Av. Dascalescu; Av. Mircea Stanculescu si Alina Gabuleac; Av. Dragos Nicolae Vasile; Av. Doru Viorel Ursu; Av. Theodor Nicolescu; Av. Radac Simona; Nicolescu Perianu Stan; Schiau, Prescure & Asociatii; Av. Ujica Vladimir; Av. Dragan & Asociatii; Av. Adela Stoica; Av. Aristide Roibu & Asociatii; Av. Vilau Mitel, Av. Stefano & Sedlo; Av. Muntean Viorel; Av. Naghi Corina; Av. Bota Traian; CA Sabau & Sabau; SCPA Zamfirescu si Asociatii; Av. V. Filipescu; Av. Radu Lorena Claudia; Predoiu si Asociatii; ICC Paris.
Facem precizarea ca la ultima selectie de furnizori de servicii judiciare din 2006, AVAS a selectat 50 de case de avocatura, care se regasesc in lista de mai sus. In anii trecuti insa, casele de avocatura agreate de fostele conduceri ale institutiei erau numarate pe degete.
Lista onorariilor de la "Autostrazi"
Prezentam mai jos sumele platite de CNADNR diverselor case de avocatura.
- 253.915 euro, platiti Cabinetului de Avocatura "Ina Vintilescu", prin contractul nr. 2455/16.03.2004 si actul aditional nr. 2986/09.03.2005, pentru servicii juridice aferente exproprierilor de pe tronsonul 4 al "Autostrazii Soarelui";
- 1.740.900 euro, platiti SC de avocati "Dragomir si Asociatii", prin contractul nr. 2914/22.12.2004 si actul aditional nr. 3196/19.12.2005, pentru servicii juridice aferente exproprierilor aferente variantei de ocolire Deva-Orastie;
- 236.800 euro, platiti CAA "Trifu Serban si Baiasu Voichita", prin contractul nr. 93/17815/ 12.12.2005 si actul aditional nr. 1 din 29.06.2006, pentru servicii juridice aferente exproprierilor variantei de ocolire a minicipiului Sibiu;
- 621.907 RON (echivalent 177.000 euro), platiti CSA "Cecilia Popa si Asociatii", prin contractul nr. 3014/2005, pentru reprezentarea intereselor CNADNR in instante, in procesele cu expropriatii nemultumiti de pe DN 66 Petrosani - Simeria;
- 1.326.175 RON (echivalent 380.000 euro), platiti CSA "Cecilia Popa si Asociatii", prin contractul nr. 3013/2005, pentru reprezentarea intereselor CNADNR in instante, in procesele cu expropriatii nemultumiti de pe Autostrada Bucuresti - Cernavoda;
- 101.000 euro (platiti in lei) catre SCA "Stefanica Dutu si Asociatii", pentru servicii de asistenta juridica prestate pentru CNADNR, in baza contractului nr. 2578/2003;
- 35.973.244 RON (echivalent a peste 10,2 milioane euro), platiti CSA "Cecilia Popa si Asociatii", in baza a circa 10 contracte de asistenta juridica incheiate de CNADNR pentru Autostrada Transilvania, in 2004 si 2005. In aceste contracte au intrat si serviciile juridice aferente exproprierii a 4910 imobile de pe tronsonul Brasov - Tg. Mures, precum si a 2878 imobile de pe tronsonul Tg. Mures - Cluj. Totalul sumelor contractate de Cecilia Popa este de 56.442.795 RON (echivalent a peste 16,1 milioane euro).
- 14.097 RON (echivalent a 4000 euro), platiti catre CA "Nae Laurentiu" prin contractul nr. 3723/2006, pentru reprezentarea in instanta a intereselor CNADNR;
- 15.000 euro, platiti catre CA "Lucutar Oana Loredana", prin contract referitor la servicii juridice afarente lucrarilor de la autostrada Bucuresti - Brasov;
Din lista de mai sus se observa ca pe langa onorariile exorbitante exista si cazuri de onorarii normale, care se justifica. Sumele prezentate reprezinta doar ceea ce s-a platit, nu si valoarea totala a contractelor negociate, care urmeaza sa se acopere in functie de progresul lucrarilor. Precizam ca majoritatea contractelor de mai sus au fost incheiate ca urmare a deciziei Consiliului de Administratie a CNADNR.
Legi permisive
Ordonanta nr. 60/2001, privind achizitiile publice, care a fost pana nu demult in vigoare, prevedea obligativitatea pentru orice institutie bugetara a organizarii de licitatii publice pentru orice contract de achizitie care depasea valoarea de 100.000 euro. Contractele de asistenta juridica incheiate cu case de avocatura nu intrau in prevederile expuse mai sus ale legii. Astfel, multe institutii de stat au ales sa recurga la negocieri sau incredintari directe in cazul antamarii unor servicii juridice cu specialisti din afara institutiei. Lacuna legislativa a dezvoltat un fenomen de amploare, foarte multe institutii bugetare, incepand cu fosta AVAS, ignorandu-si propriile departamente juridice si apeland la serviciile anumitor case de avocatura, unele de-a dreptul necunoscute.
Criteriile AVAS
Raspunzand intrebarilor noastre, referitoare la casele de avocatura, AVAS ne-a comunicat ca alegerea acestora s-ar fi facut pe criterii de "profesionalism, experienta, reputatie..., inclusiv viteza de reactie". Despre cum s-a ajuns la concluzia ca aceste "calitati" nu s-au regasit si la juristii din propria ograda, platiti infinit mai modest, nu s-a oferit nici o explicatie. Evident, nu putem afirma ca toate contractele de avocatura incheiate de AVAS-APAPS-AVAB-FPS au fost rodul unor aranjamente de culise. Putem insa semnala ca este anormal ca o institutie bugetara sa aiba departament juridic propriu, care a reprezentat si mai reprezinta AVAS in cauze juridice, dar sa aleaga sa angajeze case de avocatura cu onorarii exorbitante.
Juristii din Transporturi, prea lenti
Nu sunt fonduri suficiente pentru repararea drumurilor si construirea de autostrazi, dar iata ca Ministerul Transporturilor - CNADNR gaseste suficienti bani ca sa promoveze o mana de avocati in topul celor mai bogati romani. Culmea, Legea nr. 198/2004 privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructie de autostrazi si drumuri nationale prevede ca din comisiile care verifica dreptul de proprietate si negocieaza sumele care se acorda proprietarilor expropriati din zonele unde se construiesc sosele, sa faca parte doi juristi, din partea expropriatorului. Cum s-a sarit de la juristi, la avocati, am aflat chiar de la CNADNR, care ne-a explicat ca manevra e veche de cativa ani: "Avand in vedere faptul ca procedura de achititii de terenuri reprezinta o etapa importanta in procesul de constructie de autostrazi si drumuri nationale, Ministerul Transporturilor a prevazut in <<Strategia privind imbunatatirea procesului de achizitie a terenurilor necesare realizarii proiectelor de infrastructura de transport cu finantare nerambursabila>> cooptarea de cabinete de avocatura in vederea parcurgerii procedurii de expropriere intr-o perioada mai scurta de timp". Cu alte cuvinte, juristii din Transporturi se miscau prea lent.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.