Inca o data trebuie sa constat ce bine e sa fii Basescu. Cel putin din punctul de vedere al posibilitatii de a face aproape tot ce vrei. In primul rind, Basescu si-a luat, din nou, libertatea de fi simpatic, indignindu-se la unison cu opinia publica. El l-a torpilat ieri, din sediul Consiliului Superior al Magistraturii, pe Calin Popescu Tariceanu pentru indemnizatiile pe care le primesc ministrii sai in calitate de membri ai unor comisii de privatizare. Facind acest lucru, presedintele si-a luat si libertatea de a uita. Si spun asta pentru ca este imposibil de conceput ca la Cotroceni, in doi ani, nu s-a aflat ca ministrii isi rotunjesc veniturile dind cu subsemnatul prin cite o comisie de privatizare sau prin cite un consiliu de administratie. Apoi, Basescu are libertatea sa se joace. A facut-o tot ieri, si tot la CSM, anticipind rezultatul alegerilor pentru conducerea acestei institutii. O zi intreaga, presa a avut de lucru in incercarea de a descifra daca urarea adresata celui ce avea sa cistige alegerile de la CSM a fost una ironica sau una de natura sa influenteze rezultatul. Si e greu de crezut ca Basescu nu a jubilat putin vazind cum isi da cu parerea toata lumea despre o declaratie a sa care, pina la urma, putea sa nu insemne nimic.