10 Ianuarie 2007
Cum a fost, din punctul de vedere al culturii vizuale, ultimul an dinaintea integrarii Romaniei in Europa unita? Ce fel de ambasadori culturali sunt artistii plastici romani? Ce am putea invata noi de la lumea civilizata in care ne place sa spunem ca
Cum a fost, din punctul de vedere al culturii vizuale, ultimul an dinaintea integrarii Romaniei in Europa unita? Ce fel de ambasadori culturali sunt artistii plastici romani? Ce am putea invata noi de la lumea civilizata in care ne place sa spunem ca am intrat si ce am putea adauga, la randul nostru, ansamblului de valori consacrate ale Europei? Cand si prin ce gresim uneori, cand fie ne exaltam, fie ne minimalizam valoarea?
Iata cateva intrebari la care am putea reflecta acum, in zorii unui nou an, 2007. Nu voi putea sa raspund tuturor intrebarilor pe care insami mi le pun, dar voi incerca in putine randuri sa fac un asa-zis "bilant" al realizarilor si esecurilor romanesti in materie de arte vizuale.
2006 a fost, ca si anii dinaintea lui, bogat, chiar foarte bogat in evenimente: expozitii personale si de grup, tabere de creatie, programe culturale tintind zona vizualului. Nu doar Capitala a fost activa. In multe dintre orasele mai mari sau mai mici artistii au lucrat si au expus. Chiar fara sa se mai astepte la un feed back imediat al demersului lor. Artistii romani au expus si peste granite. Artisti straini, din multe colturi ale lumii, ne-au vizitat, la randul lor. Totusi, cel mai trist lucru care li se intampla in momentul de fata plasticienilor romani este ca arta lor nu mai are cautare, ca nu se mai vinde, ca noii imbogatiti investesc mai degraba in fotbal decat in obiecte artistice, in colectii de arta care le-ar putea spori prestigiul si le-ar putea da macar spoiala de noblete la care aspira. Nu mai putin trist este ca, macinati de orgolii, artistii nostri sunt inca incapabili sa se solidarizeze pentru o cauza comuna. Dimpotriva, ei par mai dezbinati ca niciodata. Mi se pare neplacut si exclusivismul "alternativilor", al asa-zisilor "artisti contemporani", al celor pentru care pictura, sculptura, grafica, artele decorative si-au dat obstescul sfarsit. Nimic mai fals. Toate genurile "clasice" se simt foarte bine in Europa, chiar pe fondul unei accentuate deprofesionalizari a artistilor. Aici noi stam inca foarte bine. Ecourile si reflexele unei bune scoli artistice ne situeaza cred pe un loc de varf in "topul" valorilor autentice.

Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.