Lohn-ul este o specie pe cale de disparitie in structura economiei romanesti. Cresterea salariilor dupa aderarea la Uniunea Europeana forteaza restructurarea exporturilor.

Statistica privind evolutia comertului exterior al Romaniei in primele 11 luni ale anului trecut releva doua rocade semnificative. Prima priveste structura exporturilor, iar cea de-a doua, clasamentul statelor partenere din punctul de vedere al comertului exterior. Ambele sint efecte inevitabile, dar de bun augur, ale cresterii salariilor romanilor si ale scaderii drastice a somajului.

Rocada la virful exporturilor

Potrivit Institutului National de Statistica (INS), in primele 11 luni din 2006 exporturile au insumat 23,844 miliarde de euro, in crestere cu 16,7% fata de perioada ianuarie-noiembrie 2005. De asemenea, in noiembrie 2006 s-a inregistrat o noua valoare-record a exporturilor lunare de dupa 1990, cu incasari de 2,453 miliarde de euro. Importurile au totalizat 36,67 miliarde de euro, valoare mai mare cu 24,5%. Importanta este insa rocada inregistrata in topul valoric al marfurilor exportate de Romania. Astfel, dupa o foarte indelungata perioada de timp, exporturile din grupa masini si dispozitive mecanice, masini aparate si echipamente electrice, aparate de inregistrat sunetul si imaginile le-au devansat pe cele de articole de imbracaminte, asezindu-se in topul incasarilor cu un total de 4,856 miliarde de euro. Si din punctul de vedere al ritmului de crestere, evolutia este net in favoarea grupei de masini si utilaje, cu o majorare de 34 de procente in comparatie cu primele 11 luni din 2005, fata de un regres inregistrat de marfurile textile. Produsele la care s-au consemnat cele mai accelerate ritmuri de crestere la exportul cumulat pe 11 luni 2006, fata de intervalul corespunzator al anului anterior, provin din: industria producatoare de autovehicule si componente pentru acestea +53,5% (+523,9 milioane de euro); industria producatoare de masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora +28,3% (+622,0 milioane de euro); industria producatoare de aluminiu si articole din aluminiu +47,7% (+194,7 milioane de euro); industria navala +45,5% (+176,3 milioane de euro).

Germania ia fata Italiei la importuri

Inversarea produsa in topul exporturilor este explicata, printre altele, de scaderea productiei in lohn, fapt care a condus si la modificari in top zece al partenerilor comerciali ai Romaniei. „Tendinta actuala de diminuare a exportului de produse rezultate din prelucrare activa (lohn) s-a reflectat in schimbarea pozitiei intre principalii parteneri la import. Astfel, Italia, dupa o indelungata perioada de timp in care a fost primul partener al Romaniei la import, cu doua luni in urma, a cedat locul intii in favoarea Germaniei" – spune Iuliu Winkler, ministru delegat pentru comert. Prelucrarea in lohn se bazeaza pe forta de munca ieftina, produsele rezultate fiind competitive pe pietele externe datorita diferentei de salarii. Valoarea adaugata astfel in exporturile Romaniei este mica, produsele vindute la extern avind un grad de prelucrare redus.

Inevitabilul apus al lohn-ului

Analistii economici sint de parere ca apusul industriei lohn-ului era previzibil si este inevitabil. Migratia romanilor la munca in strainatate, somajul foarte scazut din tara si majorarea salariilor fac improprie dezvoltarea in continuare a productiei in lohn, care are ca premisa costul scazut al fortei de munca. „Aderarea la Uniunea Europeana va stimula mult mai puternic cresterea salariilor decit se crede in prezent, din punctul meu de vedere este de nestopat. Industriile in care este prezent lohnul, nu numai cea textila, dar si cea de mobila sau de incaltaminte vor avea de suferit. Era de asteptat scaderea ponderii lohn-ului in total exporturi si este si de preferat sa exportam mult mai degraba produse care sa incorporeze progres tehnic, mai ales in conditiile in care ne confruntam deja cu un deficit de forta de munca. Faptul ca masinile si utilajele au trecut pe primul loc ca valoare a exporturilor poate semnala o tendinta de salutat, de inceput al integrarii economiei romanesti in retelele industriale europene", spune profesorul de economie Daniel Daianu.

Industria auto este motorul exporturilor

Aprecierea monedei nationale, care are ca efect o ieftinire a produselor importate, nu a afectat foarte mult cresterea exporturilor, una dintre explicatii fiind aceea de modificare a structurii marfurilor vindute pe pietele externe in favoarea celor din industriile de medie si inalta tehnologie. Dintre acestea, produsele industriei auto si ale celei de componente pentru aceasta au avut cea mai dinamica crestere.

Potrivit datelor furnizate de INS, evolutia comertului exterior a avut loc in conditiile in care, la sfirsitul lunii noiembrie 2006, leul se apreciase cu 6,6% fata de cursul inregistrat la sfirsitul anului 2005, respectiv cu 16,2% in raport cu dolarul SUA.

Frina la deficit Ritmul de crestere a deficitului comercial s-a diminuat la 42,2% in primele 11 luni ale anului trecut, de la 45% dupa primele zece luni, dupa ce exporturile au urcat mai rapid decit importurile in luna noiembrie, potrivit datelor publicate, marti, de Institutul National de Statistica (INS). Exporturile FOB s-au majorat in noiembrie cu 9% fata de octombrie 2006, la 2,453 miliarde de euro, cea mai mare valoare lunara inregistrata dupa 1990, iar importurile au crescut cu 5,2%, la 4,08 miliarde de euro. Anualizat, dinamica importurilor se mentine peste cea a exporturilor, dar diferenta este in scadere. Exporturile au avansat cu 20,9% fata de noiembrie 2005, iar importurile cu 23,1%. Comertul cu produse din domeniul tehnologic reprezinta o parte importanta in totalul schimburilor.