In timp ce unele state europene lasa persoanele fara adapost in grija providentei, altele le ofera conditii generoase de trai.

Inainte de Craciun, parizienii fara adapost au protestat in centrul Parisului, obtinind de la premierul Dominique de Villepin promisiunea inaltarii a 120.000 de case noi pina in 2012. Oficial, in jur de 86.000 de persoane fara adapost salasluiesc in Franta, dintre care un sfert doar in Paris. Unele ONG-uri vorbesc insa de 200.000 de indivizi, iar situatia este similara in toata Europa.

Oficial, stam mai bine decit altii

In Romania, ultimele statistici publicate de Institutul pentru Cercetarea Calitatii Vietii in 2004 contorizeaza in jur de 15.000 de persoane fara adapost la nivel national. Sociologii propun o cifra cel putin dubla decit cea estimata, adaugind ca autoritatile au interesul de a minimaliza datele reale. Sebastian Lazaroiu, directorul CURS, spune ca oamenii fara adapost sint greu de numarat. „Multi traiesc in adaposturi ascunse, in canalizari, se muta dintr-un loc in altul. Mi-e imposibil sa spun o cifra pentru ca daca nu ai o metoda sa-i numeri poti sa cazi prada vizibilitatii. Vezi mai multi la un moment dat pe strada si ti se pare ca sint de ordinul zecilor de mii." Ultimul studiu din Austria, din 2002, indica 100.000 de nevoiasi in adaposturi speciale si alti 2.000 risipiti pe strazi. In Ungaria, European Federation of National Organisations Working with the Homeless (FEANTSA) numara 30.000-50.000 de suflete ingramadite pe strazi, in cladiri abandonate sau in gari. Conform aceleiasi surse, polonezii au peste 200.000 de oameni ai strazii, iar Olanda - 30.000.

Intre Grecia si Germania

Gestionarea acestei probleme intimpina insa mari piedici atit in Romania, cit si pe restul continentului. La nivel de Bucuresti, nu exista adaposturi nici pentru 5% dintre cei fara locuinta, iar celelalte orase au doar 70-80 de locuri fiecare. In Polonia, doar 10-15% au sansa sa gaseasca azil special, iar situatia celor 10.000 de greci este si mai rea, neexistind vreo masura guvernamentala pentru ei. La polul opus, nemtii isi trateaza cu manusi de catifea cei jumatate de milion de nevoiasi care nu dorm in casele lor, oferindu-le cazari temporare cu dotari de baza, training pentru obtinerea de slujbe si ajutor social pentru cei fara venit.

Amenintarea gerului

Principalele probleme de sanatate ale romanilor fara adapost sint cele cardiovasculare si de digestie. Institutul de Medicina Legala indica o medie anuala de 300 de morti pe strazile din Bucuresti, 70% dintre acestea se petrec iarna, in timp ce estonienii gasesc 204 oameni inghetati in orase. Un raport national pe 2006 al danezilor arata, in schimb, ca jumatate dintre persoanele fara adapost sufera de hepatita cronica, iar 60% dau semne de depresie si au ficatul ravasit de alcool.

„Intelectualii", sub cerul liber Strazile Budapestei nu sint pline de cersetori, ca ale Bucurestiului, ci de oameni care locuiesc pe strada, fara a cersi. Multi dintre ei isi petrec mare parte din timp citind, instalati pe saltelele lor, cu unii se poate chiar vorbi in engleza. Iarna le tine de frig vinul ieftin unguresc, iar primavara, cind nu se mai ascund prin cotloane intunecoase, ci stau pe banci in parcuri, se poate vedea cu adevarat cit de multi sint. Oamenii au ajuns pe strazi din cauza restructurarilor, a scumpirii spatiilor locative, motivele clasice pentru o societate in tranzitie de la socialism la capitalism. Ceea ce e impresionant insa este numarul lor foarte mare si gradul ridicat de integrare in peisajul urban. De obicei, oamenii tin legatura cu un asistent social si primesc din cind in cind ajutor. Mai nou, guvernul are o strategie de a-i caza in spatiile nefolosite din oras, pe care le inchiriaza de la proprietarii lor. Totusi, locuitorii Budapestei nu mai sint surprinsi cind vad iarna pe strada un om inghetat care a adormit pe asfalt: cheama totusi serviciile de urgenta, dar stiu ca a doua zi omul va fi tot acolo.