Satul romanesc autentic, intre traditii si... rigorile integrarii

Tulcea. Ar ajunge si acum, spun crescatorii de animale, insa trebuie respectate niste norme care presupun investitii mari, pe care nu si le pot permite.
Produsele traditionale, greu de comercializat
"Inainte de '89 aveam bani depusi la CEC pentru Dacie. Mi-am cumparat tractor nou de la Brasov si mi-au mai ramas si bani", isi aduce aminte Vicuta Marinescu, crescator de oi din tata in fiu. Acum mai are-n batatura doar 100 de capete si, desi marturiseste ca scoate de pe urma lor doar cat sa traiasca, spune ca nu se poate lasa de "meserie". Cu toate acestea este constient de faptul ca ii va fi din ce in ce mai greu, pentru ca nu va putea tine pasul cu tot ce presupune integrarea si ca nu-si va mai putea comercializa produsele in piata, ca si pana acum. "Om vedea ce-o mai fi. Dar ce cer ei nu se poate face. Suntem prea saraci ca sa avem atatia bani cat ar trebui sa cheltuim, ca sa respectam legea", spune nea Vicuta, dand un exemplu la indemana. "As putea face un saivan fain cu 180, hai 200 milioane de lei. Dar sa-l fac cum cer ei mi-ar trebui 500 de milioane. De unde?", se intreaba crescatorul de oi care-si aduce aminte ca, atunci cand avea de trei ori mai multe oi, muncea aproape la fel de mult ca si acum. Asa l-a gasit integrarea pe Vicuta Marinescu si nu se sfieste sa spuna ca ar pleca si el la una din microfermele din Franta, Italia, Grecia sau Corsica, unde se cauta ciobani. "Io, poate n-oi pleca, pana la urma, ca parca tot nu-mi vine sa las totul de izbeliste. Dar p-al mic nu l-oi opri, dac-o vrea sa se duca", spune nea Vicuta, recunoscand ca munca nu mai este la fel de bine platita ca altadata. "Ne cer sa platim impozite, nu zic ba, dar sa ne asigure o piata de desfacere. Io dau branza cu 130 de mii, iar in piata o vinde intermediarul cu 180.000 de lei. Kilu' de lana e 25.000 de lei, iar pe miel iau primavara in jur de un milion. Imi da statul subventie de 200.000 de lei pe oaie, ca am peste 50, dar cheltui peste 1,2 milioane de lei, cu una, pe an. 150.000 de lei pasunatul primavara si 250.000, vara, 800.000 iernatul si 25.000 de lei pe oaie, tunsul. Basca tratamentul, vreo cinci milioane m-a costat, in total, si tot mi-au avortat oile", explica crescatorul de oi. Acesta stie ca nu mai poate vinde branza oricum, caci trebuie ambalata si etichetata.
Acciza nou introdusa duce la disparitia rachiului de pruna
"Nici Fiscul nu stie deocamdata cum se va proceda. Daca e sa vorbim strict dupa lege, acciza va fi de 50.000 de lei la un litru. Pai un litru de tuica costa acum 60.000 de lei. Cine o va mai cumpara cu 110.000? O sa punem cazanul la muzeu, pentru ca nu o sa mai fie avantajos", spune Gheorghe Sucu, "patron" de povarna. Anual, aici se faceau in jur de 300-400 de cazane de tuica pe an. Cum de la un cazan de 34 de galeti de borhot de prune (n.r.- aproximativ 340 kg) se scoteau 70-80 de litri de tuica, asta insemna in jur de 3.200 de vedre de rachiu anual, adica vreo 32.000 de litri. "Cel putin, in acest moment, eu nu stiu cum se va proceda. Se va plati acciza indiferent de cantitatea de tuica produsa, asa cum se aude, sau se va plati acciza la jumatate pentru mai putin de 50 de litri de tuica produsa anual, asa cum zice legea? Nu stiu nici daca vor pune alcoolmetru la cazan, sau nu", spune "povarnagiul", amarat in primul rand ca nu sunt informati. "Acum nu sunt cazane de tuica in sat, pentru ca toti faceau la mine. Daca se va baga, intr-adevar, acciza, oamenii isi vor face cazane, si-si vor scoate tuica acasa la ei", mai spune Sucu.
Zeci de ciobani au plecat sa creasca oile grecilor
Cum tuica nu se va mai putea vinde, la fel nici branza sau alte produse, tot mai multi sateni se gandesc serios la varianta "emigrarii". "Sunt vreo 30 de persoane plecate in acest moment la microferme de cresterea oilor din Grecia, Corsica, Franta sau Italia. Cu siguranta vor pleca si mai multi, daca nu vor mai putea castiga aici cat sa traiasca", spune primarul din Mioarele, Postoaca Damian Ion. Acesta afirma ca din cei aproximativ 1.800 de oameni, cati sunt in comuna, doar 30% au serviciu - majoritatea sunt paznici de noapte, restul traind doar din cresterea animalelor. "Daca nu mai e profitabil sa-si creasca propriile oi, or sa se duca ciobani la altii. Este firesc sa-si asigure traiul", este de parere primarul, care apreciaza faptul ca integrarea va duce la cresterea competitivitatii, dar.... "Trebuie respectate niste traditii, nu trebuie sa luam doar ce este rau de la straini. Statul nu trebuie sa impuna oamenilor anumite lucruri, trebuie sa le lase libertate, ca altfel toate traditiile astea vor muri", considera primarul, care crede cu tarie ca, in acest context, viitorul locului nu va mai fi tuica sau branza de burduf, ci agroturismul.

Agroturismul ar putea salva zona
In curand Mataul, si toata comuna Mioarele, ar putea inflori, dar din alte surse: turismul. "Sper ca acest vis al meu, pe care l-am avut de la inceput (primarul se afla la cel de-al treilea mandat, consecutiv), sa devina in curand realitate. Sunt in curs de constructie mai multe pensiuni, iar cu totii ne punem speranta in partia de schi", anticipeaza primarul, fara a da insa mai multe amanunte. Ne asigura ca va fi o mare surpriza in zona, iar turistii vor fi foarte multumiti.

---

Despre autor: