Anul trecut semne bune a avut

O literatura a tinerilor iesind pentru prima data din cercul vicios al contemplarii propriului ombilic. Andrei Serban intorcandu-se sa lucreze in Romania. O editie a Bienalei de Arta Contemporana care-ar face cinste si Venetiei. Prima institutie romaneasca dedicata dansului contemporan si prima institutie autonoma de finantare pe proiecte culturale. Schimbari importante in conducerea unor institutii de spectacole, de la Teatrul de Opereta la Nationalul din Iasi.
Suna ca si cum 2006 ar fi fost un an grozav pentru cultura; uneori, chiar asa a si fost.
Campionul artistic al lui 2006 a fost, fara indoiala, Centrul National al Dansului. Precedata de un tam-tam de rau augur, deschiderea CNDB a adus in viata amatorilor de senzatii culturale o esenta noua, mult mai tare: dincolo de calitatea, inevitabil variabila, a productiilor (oricum, foarte multe pentru doar 12 luni), un Weltanschauung european, lipsit de balcanismele comportamentale obisnuite. Ceea ce era inainte o hala prost compartimentata si sufocanta in fiecare mijloc de iunie (cand devenea, peste noapte, sediul Bookarest-ului) a devenit cel mai generos spatiu de dezbatere si reflectie artistica din Bucuresti prin simplul act al locuirii - de catre oameni de o genuina vocatie a constructiei.
Premiate anul acesta ar trebui sa fie si Librariile Carturesti, cea mai activa prezenta pe "piata bunurilor simbolice" romanesti, reusind sa transforme,
In ultimii ani, o idee trasnita cu carti rasfoite la ceai intr-un brand si un magazin de carti intr-o destinatie culturala.
Iar Bookfest-ul - urmasul nascut cu greu (din conflicte ministerial-AER-iste) al Bookarest-ului - a fost, la prima lui editie, un rasfat bibliofil, cu iz de boierie.
In ce priveste codasii clasamentelor culturale, o mentiune speciala ar fi putut primi AFCN-ul. Dar n-o va primi, pentru ca altul n-avem si e cazul sa ne resemnam: dupa ce cateva edituri importante (printre care Polirom-ul) au anuntat ca nu vor participa la sesiunile de finantare ale Fondului, o alta editura (Paralela 45) si o revista de arta ("Pavilion") au decis sa renunte la banii primiti, din pricina alambicatelor mecanisme de decontare.
Buline rosii ar trebui sa primeasca, in schimb, autoritatile locale responsabile de cultura din cateva importante orase ale patriei (Iasi, Arad, Brasov), ale caror interventii in modul de functionare artistica a unor, de pilda, teatre ar putea fi incluse categoriei cotcarii (dovada ca, la Iasi si Arad cel putin, au dat inapoi la amenintarea cu scandalul public). N-as vrea sa creada cineva ca le dau sugestii celor dornici de atare interventii, dar exista, in loc de cotcareli marunte, metode mai subtile de presiune si cenzura (cum ar embargoul financiar); poate-ar fi cazul sa ni se maturizeze si alesii, abandonand ocaua mica.
Anul acesta, evenimentul cultural absolut va fi programul "Sibiu, capitala culturala europeana": 240 de proiecte artistice gazduite de un oras menit sa faca fata celei mai mari provocari a generatiei de azi. Pentru ca, sa ne amintim (cu tot cu simtul aferent de responsabilitate): intr-o Uniune cu 27 de state membre, sansa unei tari de a organiza o capitala europeana vine o data la aproape trei decenii: o data pentru o generatie. Si, sincer vorbind, dupa cum au decurs evenimentele deschiderii oficiale a Capitalei, Romania (culturala) se vede mult mai bine de la Sibiu.

---

Despre autor: